Impactul schimbărilor demografice asupra relațiilor interetnice. O analiză pe baza datelor de la recensămintele populației

În perioada 24-27 august,  am participat la lucrările Festivalului Intercultural ProEtnica de la Sighișoara ajuns la cea de a XIX-a ediție. Acest festival este cel mai amplu eveniment de acest gen prin numărul, diversitatea și valoarea participanților, manifestărilor cultural-artistice și importanța constantă acordată minorităților naționale. Peste 20 de etnii istorice conlocuitoare au evoluat pe scena amenajată în Piața Cetății Sighișoarei în cadrul spectacolelor de muzică și dans.

Pe tema diversității culturale și a relațiilor interetnice au fost organizate o serie de dezbateri și prelegeri susține de profesori și cercetători în domeniul minorităților și relațiilor interetnice, reunite în cadrul secțiunii „Agora dialogului intercultural”. Lansările de carte și expozițiile de fotografice au completat un program bogat de manifestări care s-a derulat pe parcursul a patru zile calendaristice. Sufletul organizatoric al acestui festival este managerul Volker Reiter care, de la prima ediție a festivalului (2001), a impus în peisajul cultural autohton și internațional brandul „ProEtnica”.

În cadrul festivalului a fost organizată și Academia de Vară Interculturală ProEtnica, ajunsă la ediţia a VI-a, care a avut ca temă generală „Impactul schimbărilor demografice asupra minorităţilor naţionale din România şi relaţiilor interetnice”, moderată de Maria Korek, directorul Asociaţiei Divers. În cadrul acestei secțiuni a festivalului, am prezentat tema „Efectivul și dinamica minorităților naționale din România reflectate în datele de la Recensământul Populației și Locuințelor runda 2021 comparativ cu runda 2011”.

Recensământul organizat anul trecut, ajuns în faza diseminării datelor definitive, arată că populația României s-a redus cu circa un milion de persoane față de Recensământul din 2011, ceea ce reprezintă o scădere a populației cu 5,3%. Față de Recensământul din 1992, populația României a scăzut cu 16,5%. Per ansamblu, datele statistice de la recensământele organizate după 1990 arată că suntem din ce în ce mai puțini și tot mai îmbătrâniți.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011).

Deși numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115,7 mii persoane, ponderea lor în total populație a urcat ușor la 16,1% (față de 15,9% la RPL2011), în timp ce ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a înregistrat o creștere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la RPL2011 la 19,6% la RPL2021). Raportul de dependență demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 (RPL2011) la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la RPL2021).

Sursa: INS 

Scăderea populației și fenomenul de îmbătrânire demografică impactează și efectivul minorităților naționale din România. La RPL runda 2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele trei caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (98,0%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,4% la Neamț şi 54,4,% la Mureş), iar în 31 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (85,7%) şi Covasna (71,8%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (35,6%),  Satu Mare (31,4%), Bihor (22,3%) şi Sălaj (20,8%).

Sursa: INS

Persoanele de etnie romă sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 0,8% în Municipiul București şi 9,7% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia rezidentă care și-au declarat etnia şi în judeţele Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomița (7,2%), Călăraşi (6,9%) și Mehedinți (6,2%).

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (25,7 mii persoane), Suceava (7,9 mii persoane) și Timiş (4,1 mii persoane), reprezentând 82,3% din numărul total al persoanelor aparținând acestei etnii, pe ansamblul țării.

Peste 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în judeţele Timiş (4,7 mii persoane), Satu Mare (3,7 mii persoane), Sibiu (2,7 mii persoane), Arad (2,0 mii persoane), Braşov (1,9 mii persoane) şi Caraş–Severin (1,4 mii persoane).

Aproape 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (16,1 mii persoane) şi Tulcea (1,0 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (1,3 mii persoane).

Prelucrările grafice anterioare arată că toate grupurile etnice din România și-au redus efectivul în perioada intercenzitară 2011-2022. Cauzele scăderii generale a populației, inclusiv a grupurilor etnice, sunt următoarele: scăderea natalității și fertilității, migrația externă temporară și definitivă. Reducerea efectivelor grupurilor etnice afectează diversitatea și bogăția multiculturală a României. Totodată, acest fapt impactează și reprezentarea comunităților etnice în cadrul structurilor politico-administrative ale statului, precum și accesarea anumitor programe de finanțare care țin cont de ponderea acestora în cadrul populației unor localități. În acest context, continuitatea organizării Festivalului Intercultural ProEtnica de la Sighișoara este cu atât mai importantă cu cât aduce o contribuție inestimabilă la prezervarea culturii, tradițiilor și valorilor reprezentate de comunitățile etnice din țara noastră. România a fost și rămâne o țară bogată nu numai prin bogățiile naturale de care dispune, ci și prin bogăția multietnică și multiculturală care a subzistat atâtea veacuri marcate de evenimente istorice, politice, militare complicate.

În cadrul secțiunii „Agora dialogului intercultural” au fost susținute valoroase comunicări semnate de Irina Cajal Cajal, subsecretart de stat la Ministerul Culturii, prof.univ.dr. Radu Carp de la Universitatea București, prof.univ.dr. Lucian Năastasă-Kovacs de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, dr. Delia Grigore de la Asociația Centrul Rromilor Amare RRomentza și Programul de Studiu Limna și Literatura Rromani de la Universitatea București, Laczikó Enikő, secretar de stat  la Departamentul pentru Relații Interetnice Dincer Geafer, subsecretar de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice, Iulian Paraschiv, președintele Agentiei Nationale pentru Romi și alții. În cadrul secțiunilor artistice au foat vernisate și lansate expozițiile alcătuite de Departamentul pentru Relații Interetnice: „Comunitate. Multicultualitate. Dezvoltare” și de Agenția Națională pentru Romi – „Romi pentru România”.

Notă: organizatorul ProEtnica Sighișoara 2023 a fost Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret Sighișoara, iar coorganizatorul - Consiliul Județean Mureș. ProEtnica 2023 a fost finanțat de Ministerul Culturii, Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului și Ambasada Republicii Federale Germania, cu sprijinul Agenției Naționale pentru Romi și al Centrului Național de Cultură a Romilor, Romano Kerr. Sponsorii acestei ediții au fost: SEFAR, Monosuisse și Hochland, iar partenerii media - Televiziunea Română, Radio România Actualități, Radio România Antena Satelor, Radio România Tg.Mureș, Radio România Internațional, Agerpres, Radio Son, Punctul, Zi de Zi, Deutsche Zeitung, Hermannstadtler Zeitung, Realitatea Evreiască, Cadran.