Presa – în genunchi în faţa partidelor. Vizionarul Traian Băsescu

Investigaţia realizată de jurnaliştii de la publicaţia Recorder, ajunsă între timp la peste şase sute de mii de vizualizări, a pus reflectoarele pe relaţia extrem de toxică care s-a creat în ultimii ani între marile trusturi de presă şi partidele politice. Complicitatea dezvoltată între media şi politic, finanţată cu foarte mulţi bani direct de la bugetul statului, a condus la o distorsionare gravă a jocului democratic. Astfel, dulăul fioros, care avea rolul de a păzi şi de a apăra principiile democraţiei, s-a transformat peste noapte într-un pudel care execută toate comenzile venite de la noul său stăpân, politicul.

Celebrele protocoale încheiate între DNA şi SRI, care au scandalizat o mare parte din opinia publică, au fost înlocuite în regimul Klaus Iohannis de noile protocoale realizate, de data aceasta, între televiziuni şi partidele politice. Dacă protocoalele încheiate între justiţie şi serviciile de informaţii, declarate neconstituţionale de către judecătorii CCR, au avut drept principal obiectiv stârpirea şi combaterea corupţiei, cele realizate între presă şi partide au drept ţintă manipularea opiniei publice şi ascunderea incompetenţei partidelor aflate la guvernare prin deformarea completă a realităţii. „Statul Paralel” a fost înlocuit acum de „Agenda Media Paralelă”.

Însă, dacă protocoalele încheiate între cele două instituţii extrem de temute au ajuns, totuşi, să fie făcute publice şi chiar contestate la CCR, contractele încheiate între presă şi partide, pe banii românilor, sunt clasificate „STRICT SECRET”. Dacă fosta conducere a PNL, din perioada mandatului lui Florin Câţu,  a mai dat dovadă de ceva transparenţă şi a făcut publice date legate de contractele media încheiate de partid, PSD-ul lui Marcel Ciolacu conduce detaşat topul nesimţirii politice. Cu fostul trezorier condamnat definitiv la 5 ani de închisoare, pentru că a dat iama în subvenţia încasată de PSD de la bugetul de stat şi şi-a dus toate neamurile în vacanţe exotice, şi cu DNA pe urma banilor cheltuiţi din subvenţie în anul 2019, nu poţi să nu te întrebi ce şmenuri şi învârteli s-au făcut în mandatul lui Marcel Ciolacu?

„Marcel Ciolacu a secretizat toate contractele semnate în perioada sa în fruntea PSD. De ce o face? Are ceva de ascuns sau e altceva? Nu uităm esenţa: PSD foloseşte bani publici pentru promovarea sa. Bani publici, nu privaţi” – scrie pe pagina sa de Facebook jurnalistul Cristian Andrei, cel care s-a luptat să obţină de la PSD contractele pe care le-a încheiat cu marile trusturi de presă pentru „promovare şi propagandă”. Dacă ne uităm la sondajele de opinie, care indică PSD pe primul loc în intenţia de vot, deşi partidul nu livrează decât vorbe goale şi ceva pomeni electorale, care nu au nici un impact real asupra vieţii românilor, pare că reţeta succesului funcţionează impecabil. Românii află de la televiziunile cumpărate de PSD că trăiesc bine. Şi, conform sondajelor, majoritatea chiar cred acest lucru.

Într-o atmosferă atât de toxică şi de sulfuroasă nu este de mirare că puţinii jurnalişti care încă îşi mai fac meseria şi dezvăluie publicului toate ticăloşiile puse la cale de către actuala putere se trezesc că sunt atacaţi şi ameninţaţi în stil mafiot chiar de către preşedintele României. Astfel că, în contextul în care anestezierea presei cu bani de la bugetul de stat a devenit o imensă vulnerabilitate, unii dintre aceştia se întreabă, pe bună dreptate, dacă România are ce căuta în Schengen sau dacă nu are trebui că Bruxelles-ul să se sesizeze în cazul acestui deraj grav de la statul de drept şi să blocheze banii pentru România?

În anul 2010, în contextul elaborării Strategiei Naţionale de Apărare a României, Traian Băsescu, preşedintele de la acea vreme, era pus la zid atât în presa internă, cât şi în cea externă pentru curajul de a include presa între vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale a României. Astfel, „fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o altă vulnerabilitate a statului român” –  se arată în Strategia de Apărare.

Acuzat că vrea să pună pumnul în gura jurnaliştilor, deşi presa a avut toată libertatea să îl critice şi să îl înjure pe durata întregului său mandat, Traian Băsescu pare astăzi un preşedinte cu adevărat vizionar. Marile campanii de linşaj mediatic au cam dispărut, cel puţin, Klaus Iohannis, prin bunăvoinţa „băieţilor” nu s-a confruntat niciodată cu asemenea probleme, iar de Ciucă „al nostru” nici nu are rost să pomenim, însă complicitatea presei cu partidele politice, banii pompaţi de actuala putere în marile trusturi de presă pentru a-şi cumpăra liniştea mediatică, deformarea şi distorsionarea realităţii, „Agenda Media Paralelă” care este livrată de către televiziuni publicului, fac din presă o adevărată ameninţare la adresa securităţii naţionale. Marinarul a avut din nou dreptate!