Noile taxe pe nicotină emise de Bruxelles ar agrava problema țigărilor din România

În august 2025, Adevărul relata de ce în România apăreau tot mai multe țigări contrafăcute și indica drept cauză chiar propriile decizii fiscale ale statului.

Foto: Shutterstock

Un an mai târziu, cele mai recente date KPMG confirmă acest lucru: în cifre, piața ilicită a țigărilor din România a crescut de la 5,9% din consumul total în 2024 la 6,9% în 2025, provocând pierderi bugetului de stat estimate la 324 de milioane de euro, în creștere față de 268 de milioane de euro cu un an înainte. Autoritățile vamale române descoperă fabrici reale în spatele acestor cifre: în 2025, două descinderi la unități clandestine de producție au dus la confiscarea, în medie, a 21,7 milioane de țigări la fiecare operațiune, cea mai mare rată medie de confiscări înregistrată oriunde în Europa, la egalitate cu Ungaria.

Toate acestea se întâmplă în timp ce România are în continuare unele dintre cele mai ieftine țigări legale din UE. Un pachet costă în jur de 30 de lei, aproximativ 6 euro, în București, mult sub cei 12 euro din Franța sau cei 16 euro din Irlanda. Această diferență este pe cale să se reducă, iar România are multe de pierdut din cauza acestei schimbări.

Foto: Shutterstock

Comisia Europeană a propus un nou prag minim al accizei pe tutun la nivelul UE, de 215 euro pentru 1.000 de țigări, ca parte a revizuirii Directivei privind accizele pe tutun. Rata e ajustată în funcție de puterea de cumpărare a fiecărei țări. Pentru România, această ajustare ar însemna aproximativ 186 de euro pentru 1.000 de țigări până în 2028, potrivit estimărilor Institutului Vienez pentru Studii Economice Internaționale (WIIW). Calendarul actual al României plasează țara la aproximativ 140 de euro pentru 1.000 de țigări în 2026. Dacă acesta rămâne neschimbat, va fi necesară o creștere unică de aproximativ 32%, aplicată dintr-o singură mișcare pentru a respecta termenul din 2028, în loc ca majorarea să fie distribuită treptat pe parcursul mai multor ani.

Atunci când prețul produselor legale crește mai repede decât pot suporta consumatorii sensibili la preț, unii dintre ei nu renunță la fumat, ci trec la ceea ce este mai ieftin, indiferent dacă este legal sau nu. O investigație a Financial Times, publicată luna aceasta, a constatat că grupările de criminalitate organizată produc din ce în ce mai multe țigări contrafăcute chiar în interiorul UE, în loc să le introducă prin contrabandă peste granițele Uniunii, tocmai pentru că majorarea prețurilor produselor legale pe piețe precum Franța și Belgia a făcut producția locală suficient de profitabilă pentru ca riscul să merite asumat. Dintre toate statele membre care negociază revizuirea Directivei privind accizele la tutun, România riscă să fie unul dintre cei mai mari perdanți ai aceleiași dinamici, deoarece i se cere să reducă, în cel mai scurt timp, unul dintre cele mai mari decalaje proporționale de preț dintre toate aceste țări.

Directiva privind accizele la tutun ar aduce, de asemenea, țigările electronice, pliculețele cu nicotină și produsele din tutun încălzit mai aproape de nivelul de taxare aplicat țigărilor în întreaga Uniune. România nu trebuie să aștepte această schimbare pentru a vedea ce se întâmplă atunci când produsele cu risc redus sunt taxate mai agresiv decât țigările pe care ar trebui să le înlocuiască. Din 2022, acciza din România pentru lichidele destinate vapării  a crescut cu aproape 105%, iar cea pentru tutunul încălzit cu peste 101%, comparativ cu aproximativ 21% pentru țigări în aceeași perioadă.

În acest context, România are una dintre cele mai ridicate rate de fumat în rândul adulților din UE, de aproximativ 34%, potrivit celui mai recent Eurobarometru. Taxarea mai dură decât a țigărilor a produselor care i-ar putea determina pe unii fumători să facă tranziția către alternative nu ajută. Între timp, produse legale din tutun încălzit, taxate mai puțin în Bulgaria și Ungaria, ajung deja în România prin contrabandă, potrivit datelor industriei citate chiar în studiul KPMG, oferind o imagine anticipată a efectelor pe care le-ar putea avea, la o scară mai mare, apariția unor diferențe de preț mai ample la nivelul UE pentru produsele cu risc redus.

Taxele mai mari pe tutun sunt prezentate în mod constant alegătorilor din România drept o modalitate simplă de a crește veniturile bugetare și de a reduce fumatul. Experiența României indică însă exact contrariul. Majorările au adus puțini bani în plus și nu au redus prevalența fumatului, împingând în schimb o parte mai mare a consumului către fabricile clandestine, netaxate, pe care autoritățile vamale le descoperă acum la o scară record. O majorare forțată și bruscă pentru respectarea termenului impus de UE pentru 2028 riscă să amplifice aceeași capcană: o diferență mai mare de preț, o parte tot mai mare a pieței orientată tocmai către tipul de producție ilicită care este deja în creștere în România și o versiune și mai costisitoare a pierderii de 324 de milioane de euro pe care țara o înregistrează astăzi.

Lăcomia, nu prudența, a permis țigărilor contrafăcute să câștige teren în România. Aceeași logică se aplică și modului în care majorarea taxelor decisă la Bruxelles va afecta România. Negociatorii români din Consiliu încă au un cuvânt de spus în privința direcției pe care o va urma țara: dacă va putea să își reducă taxele pentru a readuce consumul în circuitul legal sau dacă va fi obligată la o majorare abruptă, care va pune piața pe tavă grupărilor infracționale ce operează fabrici clandestine de țigări.