Bruxelles-ul rescrie regulile privind nicotina. România nu își permite să greșească

România se confruntă în prezent cu o problemă gravă legată de fumat. Cel mai recent sondaj Eurobarometru indică o prevalență a fumatului în rândul adulților de 34%, a treia cea mai ridicată din Uniunea Europeană, după Bulgaria și Croația. Ponderea adulților români care fumează nu a făcut decât să crească de când a atins cel mai scăzut nivel înregistrat, de 27%, în 2015, iar aproximativ 30.000 de români mor în fiecare an din cauza bolilor asociate fumatului, în ciuda unui deceniu de majorări ale accizelor pe tutun, numeroase restricții privind consumul și interzicerea reclamelor pentru tutun.

30.000 de români mor în fiecare an din cauza bolilor asociate fumatului FOTO Shutterstock

În contextul în care UE se pregătește să își actualizeze normele privind produsele din tutun și cele din nicotină, merită să ne întrebăm de ce România continuă să înregistreze unul dintre cele mai ridicate bilanțuri ale efectelor fumatului și cum ar putea reforma legislației europene în domeniul tutunului să influențeze această situație.

Două dosare importante avansează simultan prin instituțiile UE: Directiva privind produsele din tutun (TPD, în engleză) și Directiva privind accizele la tutun (TED, în original). TPD reprezintă ansamblul de norme care reglementează țigările și alte produse din nicotină, precum dispozitivele care încălzesc tutunul fără ardere, vaparea și pliculețele cu nicotină. Aceasta stabilește ce produse pot fi comercializate în UE și în ce condiții, ce ingrediente și arome pot conține, ce cantitate de nicotină este permisă și în ce formate pot fi vândute. TED stabilește nivelurile minime de impozitare pentru aceste produse la nivelul UE. Cea mai recentă propunere, aflată în prezent în discuție în cadrul Consiliului European, urmărește armonizarea impozitării țigărilor și a alternativelor mai puțin nocive. Noua propunere privind TPD urmează să fie anunțată de Comisia Europeană înainte de sfârșitul anului și se preconizează că va fi extrem de restrictivă în privința alternativelor mai puțin nocive la țigări. Printre opțiunile aflate în discuție se numără interdicții generale asupra țigărilor electronice de unică folosință, a pliculețelor cu nicotină și a produselor aromatizate.

Pe scurt, Comisia Europeană dorește să trateze alternativele mai puțin nocive la fumat — pliculețele cu nicotină, dispozitivele de vapare  și produsele din tutun încălzit — în același mod în care tratează țigările. Pentru România, însă, acest lucru nu este deloc nou. Este exact abordarea pe care factorii de decizie români au aplicat-o deja. România a introdus accize pentru produsele din tutun încălzit și lichidele pentru țigări electronice în 2016 și le-a majorat de mai multe ori de atunci. De asemenea, în 2023, statul român a interzis rezervele aromatizate pentru dispozitivele care încălzesc tutunul fără ardere, iar în 2024 a supus țigările electronice și produsele din tutun încălzit acelorași reguli privind ambalarea și publicitatea ca și țigările. Niciuna dintre aceste măsuri nu a reușit să reducă fumatul în România și, dacă au avut vreun efect, acesta a fost acela de a-i împiedica pe fumători să treacă la alternative mai puțin nocive.

Dacă Comisia Europeană decide să urmeze aceeași veche abordare prohibiționistă și să insiste asupra politicilor care au făcut din România una dintre țările cu cele mai slabe rezultate din UE în lupta împotriva fumatului, atât UE, cât și România vor rămâne blocate în aceeași situație. Din fericire, România poate influența rezultatul negocierilor europene, iar unele țări europene demonstrează deja că există o cale mai bună de combatere a fumatului: este posibil, se poate întâmpla rapid și se poate ajunge până la capăt.

Grecia demonstrează că este posibil. Vecinul regional al României se afla într-o situație aproape identică în 2021, când grecii aveau cea mai ridicată rată a fumatului din UE, de 42%. Grecia a recunoscut apoi reducerea riscurilor asociate consumului de tutun drept o strategie legitimă și a permis promovarea produselor din tutun încălzit ca fiind mai puțin nocive decât țigările. Drept urmare, Grecia a reușit să inverseze tendința, iar rata fumatului a scăzut la 36% în doar trei ani.

Republica Cehă demonstrează că schimbarea se poate produce rapid. Un cadru de reglementare proporțional cu riscul, care impozitează produsele în funcție de gradul lor de nocivitate, permite comercializarea produselor aromatizate și de unică folosință și îi încurajează pe fumători să treacă la alternative, a redus rata fumatului în Cehia de la 30% la 23% în aceeași perioadă.

Iar Suedia demonstrează că se poate ajunge până la capăt. Prin facilitarea accesului la o gamă largă de produse mai puțin nocive, în special pliculețe cu nicotină, și prin impozitarea acestora în funcție de risc, pentru a încuraja trecerea la alternative, Suedia și-a redus rata fumatului la sub 5%, devenind prima țară din UE care a atins oficial statutul de țară fără fumat.

UE și România trebuie acum să decidă ce cale vor urma. Cetățenii români, reprezentanții guvernului și membrii Parlamentului European au cu toții un cuvânt de spus în privința modului în care viitoarele TPD și TED vor trata produsele mai sigure: fie ca țigări combustibile, cu efecte letale, fie, corect, ca pe o cale de a renunța la fumat.