Ministrul Daniel David nu face o radiografie corectă a învăţământului românesc: România este rușinea Europei la educatie!

0
0
Publicat:

Moţiunea simplă împotriva ministrului Daniel David a căzut. Nu aveam nevoie acum, la început de an şcolar şi universitar de un alt ministru, care să ia totul de la capăt. Cine știe cu ce năzbâtii, aşa cum se întâmpla regulat de 35 de ani.

daniel david 3 39515100 jpg

Totuşi, nu l-am auzit pe ministrul David subliniind într-o radiografie a învăţământului românesc care sunt neajunsurile esenţiale, cauzele şi soluţiile pentru înlăturarea lor.

Corect ar fi să se fi consultat cu specialişti independenţi, nu din minister, eventual fără interese directe legate de salarizare şi veniturile profesorilor.

Iată cum arată o diagnoză a învăţământului românesc la ora actuală

1.România se află pe ultimele două locuri în Europa la testele PISA. Situaţia trenează de mulţi ani, şi nimeni din conducerea educaţiei nu a aflat motivele şi nu a căutat soluţiile.

Un şef de sindicat mi-a spus că la  PISA altele sunt obiectivele de evaluat, altele sunt conţinuturile şi  metodele de învăţare, comparativ cu cele din România. Şi că noi venim după 45 de ani de comunism. I-am replicat: şi care sistem este cel defect, al nostru sau al lor? Estonia, care este în frunte la clasamentul testelor PISA, după câţi ani de comunism vine?

Testele PISA au un caracter specific: conţin itemi din zona aplicativ-practică şi din zona transdisciplinară. Exact ce la noi nu găsim în curriculumul naţional. Cine greşeşte? Aici trebuie analizate cauzele şi motivele pentru care alte ţări sunt în fruntea clasamentelor PISA iar noi la coada lor.

2.42-45% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţional. Cauza ar putea fi programele analitice, care pun accentul pe istoria literaturii române, pe teoria literară, şi nu pe înţelegerea textelor cotidiene şi pe comunicarea reală. Ce este mai important pentru un elev de 15 ani, să ştie intriga din Răzvan şi Vidra şi din Fefeleaga, sau să înţeleagă în mod critic  ce citeşte şi apoi să-şi expună ideile la şcoală sau în societate?

3.49% dintre elevi de gimnaziu şi liceu nu au cunoştinţe elementare de matematică. Pentru că învaţă toţi la fel, după aceeaşi programă, iar cei care nu au înclinaţii pentru matematică nu înţeleg nici ce ar putea înţelege dacă li s-ar preda doar cunoştinţe elementare de matematică. Aşa ajung la Evaluarea Naţională, examen la care circa 50% nu iau nota 5 la teza de matematică.

4.Abandonul şcolar este masiv. Dincolo de cifrele oficiale, care dau abandonul şcolar la 15-17%, ţinând cont şi de elevii „virtuali”, care sunt în scripte dar nu vin la şcoală şi sunt consideraţi prezenţi (pentru că alocarea banilor „per capita” în şcoli depinde de numărul elevilor prezenţi în scripte), abandonul şcolar real se ridică la 22-25%. Ce facem cu acest fenomen? Care sunt cauzele? Dincolo de sărăcie, principalul motiv este, în opinia mea, faptul că elevii nu obţin la şcoală competenţele cerute de angajatori în piaţa muncii. Deşi, conceptul fundamental în lumea dezvoltată este „educaţie şi formare profesională”.

5. Rezultatele de promovare la  examenele naţionale sunt de 50-55%. Cifrele anunţate de minister se referă la raportarea absolvenţilor la numărul celor înscrişi la examene, nu la numărul elevilor existenţi în clase terminale. Foarte mulţi elevi, de ordinul zecilor de mii, nu se prezintă la examenele de absolvire pentru că nu se simt pregătiţi să ia note de trecere la disciplinele de la aceste examene. Dar statul a plătit şi pentru pregătirea acestor elevi, care la examene sunt pur şi simplu ignoraţi.

6.Zeci de mii de elevi nu se prezintă la examenele de absolvire. Este o problemă gravă, pe care n-am văzut-o analizată şi menţionată în prezentarea rezultatelor la aceste examene. Este de datoria ministerului, prin psihologii şcolari, să facă o statistică a motivelor pentru care aceşti elevi renunţă să se prezinte la examene.

7.De ce scoala noastră nu este un mediu atractiv de învăţare. Programele şcolare  nu sunt construite pe înţelegerea elevilor? Ar trebui să conţină trei segmente: minim, mediu, şi de aprofundare. La fel testele şi subiectele la examene. Şcoala trebuie să se plieze pe nevoile, talentele, înclinaţiile elevilor, nu invers. Şcoala noastră este acum un Pat al lui Procust, un malaxor, în care intră toţi elevii şi scapă cine poate. Cum poate fi schimbată această paradigmă?

8.Nu există standarde de calitate şi performanţă, de care să fie legată salarizarea profesorilor. Faptul că toţi profesorii câştigă la fel, după grade şi vechime, nu după îndeplinirea standardelor de performanţă, este una din cauzele pentru care învăţământul nostru este ultimul din Europa. Absenţa acestor standarde fac ca banii alocaţi Educaţiei să dispară ca apa în nisip.

8.Universităţile româneşti nu se plasează în clasamente internaţionale credibile în top 1000. Cu foarte puţine excepţii găsim universităţi româneşti între primele 900 din aceste clasamente. Ne bat la acest capitol ţări mai mici, Ungaria, Olanda, Austria şi altele, deşi noi ne lăudăm cu  un istoric bogat legat de învăţământul superior.

Sunt doar din câteva aspecte legate de o radiografie a învăţământului românesc. Nu le-am văzut analizate şi nici propuneri de soluţionare venite din parte actualului ministru Daniel David. Dacă nu-şi schimbă abordarea, vom vedea la plecare sa ceaa ce vedem de 35 de ani: un învăţământ aflat la coada Europei.

România, ruşinea Europei la educaţie!

Opinii

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite