Hora sfântului Andrei

Pe scurt, o sărbătoare e ca atunci când încingem hora unirei pe pământul României. Iar Andrei este acea horă spirituală care premerge hora naţională.

Hora este „dansul împreună” prin excelenţă, al comunităţii, al adunării. Hora există în Israel, după cum există în Grecia, în Balcani şi în România, locurile pe unde a trecut apostolul Andrei. Mai mult, horă este şi „dansul” policandrului central al unei biserici la utrenia unei sărbători; ca cea a apostolului Andrei, cel întâi chemat, primul în linie. De la el începe hora. Cu el încep să-şi dea mână cu mână apostolii, şi ceilalţi ucenici, şi ucenicii ucenicilor şi aşa mai departe până astăzi. Iar în mijloc este Iisus.

Andrei, cel întâi chemat la horă, este apostolul cu nume grecesc (ca şi prietenul lui, Filip apostolul). Să dai un nume grecesc unui copil într-o localitate de pescari evrei din Palestina vremii, este ca şi cum ai da un nume american unui copil dintr-un sat din munţii Apuseni. Andrei a fost vrednic de numele lui şi a învăţat greceşte (=americană). El a fost primul semn văzut al universalismului Evangheliei.

Hora sfântului Andrei porneşte din Israel, trece prin Grecia, Balcani şi România, şi apoi cuprinde lumea şi o urcă la cer.