„Grânele ucrainene”, subiect de scandal politic major în Polonia. Va urma și în România? Între ce prietenii strategice vom alege?

Chestiunea se pune în termeni clari, cel puțin din partea actualului guvern polonez care-și radicalizează discursul anti-european înaintea alegerilor care vor avea loc pe 15 octombrie, afirmând în fața alegătorilor că, orice ar decide cei de la Bruxelles în privința prelungirii eventuale a termenului de 15 septembrie până la care sunt valabile restricțiile de export pentru grânele ucrainene (hotărâre luată după ce cinci țări din zona noastră, inclusiv România, au solicitat acest lucru), Polonia le va aplica în continuare pentru apărarea intereselor propriilor agricultori. 

Va fi permis doar tranzitul cerealelor ucrainene  pe teritoriul polonez către porturile de la Marea Baltică pentru a fi vândute în altă parte, fie în UE, fie către alte destinații din lume. Afirmațiile sunt extrem de serioase și promisiunea poloneză vine de la cel mai înalt nivel al statului: „Polonia nu va permite ca grânele poloneze să ne înăbușe (piața). Oricare va fi decizia pe care o vor lua oficialii de la Bruxelles, noi nu ne vom deschide frontierele”, a scris pe X premierul polonez Mateusz Morawiecki. O mișcare în logica politică a unor decizii cum este cea a Consiliului de Miniștri polonez care, în luna aprilie, a autorizat formal Ministerul Agriculturii  să elaboreze o legislație destinată protecției pieței agricole poloneze „împotriva fenomenelor de destabilizare”, incluzând o interzicere temporară a importurilor de produse agricole și alimentare din Ucraina.

Discuția, cum era de așteptat, nu putea să rămână doar la nivelul argumentelor economice pro sau contra, ci a intrat deja în zona afirmațiilor și contra-a-replicilor electorale, toate în zona populistă atât de mult exploatată în Europa în general și în special în țările noastre, la marginea războiului din Ucraina. Iată ce notează polonezii despre reacțiile Ucrainei care l-ea acuzat țara de acțiuni „neprietenoase și populiste”:

Dar, din punctul de vedere polonez, ar exista chiar o acțiune organizată împotriva țării și forței politice acum la putere, în general prezentată în Europa și nu numai ca fiind o mișcare de extremă dreaptă, populistă și radical-naționalistă. Nemulțumirile poloneze s-au oficializat deja prin adoptarea de către Parlament a unei rezoluții care condamnă „interferențele străine” în alegerile poloneze:

Acuzații la nivel foarte înalt și care ascut disensiuni folosite acum ca arme electorale. Robert Telus, ministrul polonez al Agriculturii, spune, nici mai mult, nici mai puțin, că Uniunea Europeană folosește problematica importurilor de grâne ucrainene pentru a „destabiliza” Polonia înainte de alegerile din luna octombrie: „este vorba despre o decizie pur politică... nu există argumente convingătoare, nimeni nu a venit să ni le prezinte vor fi alegeri pe 15 octombrie și este vorba despre destabilizare... UE încearcă să ne folosească într-o luptă partizană

...Deja, preventiv, situația derapează, căci în REMIX se anunță că Guvernul ucrainean a decis ca politicienii din Ucraina să boicoteze în semn de protest evenimentele internaționale care vor avea loc în Polonia așa cum a anunțat într-o postare pe internet prim-ministrul Mykola Kniazhyky.

Noi ce vom face? Care dintre relațiile strategice contează acum? Cea cu Polonia sau cea cu Ucraina? Prudenți cum suntem prin tradiție, nu zicem nimic pentru că nu vrem să ne asumăm nimic în materie de politică externă, mai ales că, pe planul politicii interne din România, vor exista efecte directe ale rezultatelor finale ale alegerilor din Polonia. Dintre cele cinci țări semnatare ale cererii inițiale către Comisia Europeană, doar Bulgaria a dat până acum un semnal că susțin o poziție favorabilă ucrainenilor căci, așa cum anunță colegii de la EURACTIV, guvernul de la Sofia a cerut deja Parlamentului să nu mai sprijine interzicerea importurilor de grâne din Ucraina.

Vom avea decizia Comisiei Europene, vom vedea ce se spune acolo și s-ar putea să sară scântei.