Editorialul ca instrument de politică externă al președintelui fără guvern | adevarul.ro

Editorialul ca instrument de politică externă al președintelui fără guvern

Publicat:
0
1 live

Se întorc americanii la Kogălniceanu? Unul dintre cei mai influenți congresmeni americani a vizitat baza militară de la malul mării și se opune retragerii trupelor americane din România.

Baza militară de la Mihail Kogălniceanu
Baza militară de la Mihail Kogălniceanu Foto: Bernd von Jutrczenka/dpa/picture alliance

Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit la sfârșitul săptămânii la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de lângă Constanța cu doi congresmeni americani, republicanul Mike Rogers și democratul Eric Sorensen, ambii membri ai Comisiei pentru Forțele Armate.

Republicanul este șeful acestei Comisii care redactează National Defense Authorization Act (NDAA), adică legea prin care se autorizează bugetul și politica Pentagonului. De aproape un sfert de secol în legislativ, Mike Rogers, 68 de ani, a susținut în 2021 contestarea alegerilor alături de Trump, dar în privința politicii externe este un atlantist clasic, venit cumva din Războiul Rece. El s-a opus public retragerii brigăzii americane de la Mihail Kogălniceanu, inclusiv prin acuzații la adresa oficialilor de la Pentagon. Decizia a fost anunțată anul trecut pe 29 octombrie și viza brigada rotativă de la Kogălniceanu cu un efectiv între 1200 și 1500 de soldați, potrivit fostului ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu. Deci președintele Nicușor Dan s-a întâlnit la baza militară de la malul mării cu unul dintre cei doi președinți de comisie care au semnat în toamna lui 2025 declarația de opoziție față de retragerea militarilor de la Kogălniceanu (alături de șeful Comisiei pentru Forțele Armate din Senat, Roger Wicker). Eric Sorensen, 50 de ani, are un profil complementar: parlamentar doar din 2023, fost meteorolog de meserie, prezentator de televiziune al rubricii meteo, numit în această comisie abia în 2025, fiindcă districtul lui din Illinois include Rock Island Arsenal și baza Gărzii Naționale Aeriene din Peoria.

Eficiența vizitei va putea fi verificată în deciziile politice din 2027

Cei doi nu pot lua decizii, dar delegația formată dintr-un republican influent și un democrat cu rang mediu dă un semnal bipartizan: exact tipul de vizită care sugerează că sprijinul pentru prezența americană în România în particular și în Europa în general nu depinde doar de cine e la Casa Albă. Rogers vine cu autoritatea celui care autorizează  bugetul și politica Pentagonului, iar Sorensen arată că nu e vorba doar de o poziție republicană.

Eficiența acestei vizite poate fi verificată în deciziile politice din 2027: dacă în National Defense Authorization Act vor apărea prevederi clare despre reintroducerea rotației militarilor americani la Marea Neagră, atunci călătoria congresmenilor a avut ca scop pregătirea legislației în acest sens. Dacă nu apare nimic, atunci a fost vorba doar despre diplomație de vitrină cu fotografii la popotă împreună cu președintele român.

Nicușor Dan se află într-o campanie prin care încearcă să-i convingă pe americani să revină în România sau să nu plece și cei 1000 de soldați care au mai rămas. Într-un text publicat pe site-ul televiziunii conservatoare Fox News, președintele român scrie că Rusia e o amenințare tot mai mare pentru România, iar forța parteneriatului dintre România și Statele Unite se bazează pe geografie și credibilitate: „credibilitatea am câștigat-o”, scrie Nicușor Dan amintind operațiunea SUA-Israel împotriva Iranului, când „România s-a numărat printre primii aliați care au răspuns. Rapid și public. Așa acționează un partener de încredere”. Articolul lui Nicușor Dan lasă să se înțeleagă că România e dispusă să investească nu doar în lărgirea bazei militare de la Kogălniceanu, ci și în finanțarea brigăzilor militare americane care ar fi trimise aici: „suntem pregătiți să investim, să găzduim, să instruim, să modernizăm” (Fox News, 27 august 2026). Cu aproape 2 luni în urmă, președintele semna pe un alt site conservator, Newsmax, un text, foarte admirativ la adresa lui Donald Trump și a SUA: „În România, sprijinul popular pentru leadershipul american și, în mod particular, pentru președintele Donald Trump rămâne foarte ridicat” (Newsmax, 1 iulie, 2026).

Articole pentru un singur cititor

Ambele articole fac parte probabil din contractul de lobby de jumătate de milion de euro semnat de Palatul Cotroceni. Administrația prezidențială a refuzat să spună cât a plătit pentru articolul din Newsmax și nici cum a fost ales site-ul insistând că a fost un „efort diplomatic” și o „practică uzuală”. Un aliat care face un exercițiu de admirație în iulie crede că are dreptul să ceară ajutor în august. Între cele două articole, principalul consilier prezidențial Marius Lazurca a fost trimis la Washington să ceară o vizită prezidențială și menținerea militarilor americani în România, dar de unde nu s-a întors cu vești prea bune. 

Succesiunea faptelor:

- 29 octombrie 2025 - România pierde brigada americană

-1 iulie 2026 - Nicușor Dan publică textul laudativ în NewsMax, o pledoarie de reparație

-29 iulie 2026 - consilierul principal al președintelui și șeful Statului Major al Armatei se află la Washingtonul pentru a-i convinge pe americani să se uite spre București, dar se întorc cu mâna goală

-27 august 2026 - Nicușor Dan publică textul prin care cere ajutor și vorbește despre pericolul rusesc

-30 august 2026 - delegația americană vizitează baza de la Kogălniceanu și mănâncă la popota soldaților împreună cu președintele român.

Cele două texte publicate de președinte ar putea să fie de folos, fiindcă ele sunt concepute pentru un singur cititor: Donald Trump, care se informează mai ales folosind cele două canale. Un memorandum venit pe filiera ministerului de Externe, probabil că nu ajungea la el, dar un editorial publicat pe site-ul Fox are o probabilitate mai mare să fie văzut la Casa Albă. E o diplomație pentru o singură persoană, nu pentru vreo instituție. E, poate, și singura soluție, fiindcă fără un guvern funcțional din 5 mai, Nicușor Dan nu poate livra prea multe prin canalul executiv. Editorialele devin astfel politica externă a unui președinte fără guvern, dar ele nu funcționează deocamdată.

Sabina Fati - DW

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite