Ciolacu: rectificarea bugetară este una pozitivă. Agenţia Fitch: România riscă să piardă calificativul de „recomandat pentru investiții”. Cine minte?

Ministrul de Finanţe, Marcel Boloș, recunoaşte că CE a avut dreptate. Deficitul bugetar pe acest an va fi 6,9% din PIB, nu 5% cât a prevăzut guvernul în legea bugetului. Alţi economişti spun că deficitul va sări peste 7% anul acesta. Guvernul se apără spunând că deficitul se duce în investiţii  nu în cheltuieli de funcţionare a statului şi  va contribui la creşterea economică a României. Cine minte?

FOTO Arhiva

În primul rând că deficitul bugetar este acoperit din împrumuturi, la dobânzi exorbitante, cele mai mari din UE. Dacă se va aproba reducerea deficitului bugetar la 3% în 7 ani, România va plăti doar dobânzi în valoare de 600 miliarde de lei. Cât să umple toată ţara cu autostrăzi. De unde scoatem banii pentru returnarea împrumuturilor şi a dobânzilor? Din alte împrumuturi? Până când?

Agenţia Fitch este, spre deosebire de guvernanţi, cu picioarele pe pământ

România, care are cel mai scăzut calificativ din categoria „investment-grade” de la toate marile agenţii de evaluare financiară, ar putea fi nevoită să îngheţe cheltuielile şi să crească veniturile pentru a-şi reduce din 2027 deficitul spre limita UE de 3% din PIB, se arată într-un raport publicat de analiştii Federico Barriga Salazar şi Gergely Kiss de la Fitch.

“Presiunile negative asupra ratingului ar putea creşte, în special dacă există efecte adverse de contagiune de pe urma slăbiciunii fiscale la adresa credibilităţii politice”, au apreciat Salazar şi Kiss, adăugând că România ar putea avea nevoie de mai mult de patru ani pentru reducerea datoriei publice.

România este pe buza prăpastiei, în privinţa echilibrelor bugetare

Anul acesta a fost un an secetos, şi nu e clar care va fi contribuţia agriculturii la PIB. Pot veni şi alţi ani secetoşi.

Nu este clară stabilitatea politică după alegeri. Dacă se va naşte greu o coaliţie de guvernare intrăm fără buget aprobat în 2025.

Nu este clar cum va evolua războiul de la graniţele României, ce eforturi militare va trebui să facă România pentru a-şi apăra graniţele.

Nu mai vorbim de catastrofele naturale care ne pot lovi.

Să mergi fără rezerve bugetare, ba mai mult, cu o datorie de 52,5% din PIB este, în condiţiile actuale, o mare prostie. În momentul de faţă România are o datorie de 180 miliarde euro. Pe care o vor plăti urmaşii noştri.

Nu este clar dacă recenta creştere a pensiilor şi salariilor bugetare are acoperire în venituri. Guvernul încearcă tot felul de experimente fiscale.  Cu OUG „trenuleţ” n-a funcţionat. Acum se încearcă alte experimente, cu amnistii, reduceri ale datoriilor, în speranţa că vor funcţiona. Şi dacă nu?

Am mai avut un astfel de experiment în 2009-2010, când România devenise nefinanțabilă şi a trebuit să ne ducem cu căciulă în mână  la FMI. Ne-a dat bani, dar condiţia a fost să tăiem salariile cu 25%.

Aşa cum spune acum agenţia Fitch, riscul cel mare este că România să intre în categoria „junck”  („gunoi”), nerecomandată pentru investiţii.

CE ne consideră necalificaţi pentru absorbţia banilor europeni

Din exerciţiul financiar 2021-2027, aproape la jumătatea duratei, România a absorbit sub 3% din fondurile accesibile. Nu spun eu, o spune Nicolae Ciucă, care are ministrul de Finanţe în partidul pe care îl conduce, PNL.

Din PNRR am reuşit să absorbim doar două tranşe, pentru că nu suntem în stare să îndeplinim jaloanele şi ţintele negociate şi semnate de guvernul României cu CE. Iar în 2026 PNRR se închide. Mai avem timp să absorbim banii, prevăzuţi în planurile de dezvoltare ale României? Probabil că nu.

Toată „filosofia” de guvernanţă fiscală a guvernului se bazează aproape exclusiv pe împrumuturi. Pe care trebuie să le restitutim, plus dobânzi foarte mari, dobânzi ce se ridică la 600 de miliarde de lei în următorii  7 ani. De unde le plătim? O întrebare care nu dă frisoane guvernanţilor!

Intenţia guvernanţilor, recunscută de Marcel Bolos, ministrul Finanţelor, este ca din 2025 să crească taxele şi impozitele, pe spinarea mediului de afaceri privat. Iar cei 1,5 milioane de bugetari să rămână, bine mersi, cu salariile actuale. De pensii nici nu se poate atinge guvernul, fiind un drept câştigat. Nici de pensiile speciale, nici de salariile bugetare  nesimţite. Da, dar dacă companiile private consideră că nu mai rentează să funcţioneze în România, pleacă în alte ţări, care le oferă condiţii mai bune. La cât va crește șomajul?

Eroarea majoră a guvernului este că nu ia în seamă observaţiile şi recomandările Consiliului Fiscal, a profesorilor universitari în economie, independenţi politic, care spun adevărul despre buget în calitate de experţi.