Pe umerii lui Alexandru Nazare stă salvarea României din prăpastia bugetară
Reformele administraţiei centrale şi ale celei locale necesită timp pentru concepere şi aplicare. Nu se poate conta că-şi vor aduce contribuţia la salvarea credibilităţii bugetului României pentru anul 2027.

Proiectarea şi aprobarea bugetului pentru anul 2027 este deja întârziată. Legea spune că la 15 noiembrie bugetul pe anul viitor trebuia finalizat şi înaintat parlamentului, pentru dezbatere şi aprobare înainte de Anul Nou.
La 13 noiembrie ordonatorii principali de credite aveau termen să trimită la ministerul de Finanţe propunerile pentru necesarul de finanţare şi reducerea cheltuielilor de funcţionare. Ministrul Nazare a declarat că la ministerul de Finanţe nu au ajuns toate datele de la ministere până la 13 noiembrie.
Anul acesta ministerul de Finanţe va folosi o aplicaţie informatică, eBuget NG, care să simplifice şi ajute la elaborarea bugetului pe 2027.
Ce spune Nazare despre bugetul anului viitor
- Bugetul pentru 2027 trebuie să consolideze încrederea în România. Credibilitatea începe cu modul în care ne fundamentăm cheltuielile.
- Este cel mai important buget din ultimii ani - după încheierea PNRR și după cea mai mare ajustare bugetară din Uniunea Europeană, realizată în cel mai scurt calendar, de un an și jumătate.
- Acest efort ne-a readus pe drumul încrederii investitorilor, iar bugetul anului viitor trebuie să continue obligatoriu acest parcurs.
- Fiecare minister trebuie să își justifice cheltuielile, să stabilească prioritățile și să identifice unde poate folosi mai eficient resursele.
- Trebuie să știm ce obligații avem deja, ce proiecte continuă și din ce surse le finanțăm.
- Din aceste date rezultă deciziile pe care le putem lua pentru anul viitor, cu respectarea angajamentelor României de reducere a deficitului.
- Principiul de la care pornim este simplu: orice măsură nouă trebuie fundamentată pe indicatori macroeconomici și pe politici sectoriale cu analize de impact și de eficiență.
- Scenariul aferent țintei de deficit cash de 6,2% din PIB pentru 2026 include încasarea până la 31 decembrie a sumelor aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR, aflate în evaluare și în discuție cu Comisia Europeană.
- Nivelul sumelor efectiv încasate și eventualul impact asupra deficitului vor conta în fundamentarea bugetului de anul viitor, alături de obligațiile de plată rămase și de finanțările disponibile.
- Bugetul pentru 2027 și rezultatele execuției din acest an vor fi repere importante atât pentru agenții, cât și pentru investitori.
- Vor conta realismul veniturilor estimate, măsurile care susțin reducerea deficitului și capacitatea de a respecta ceea ce ne asumăm.
- Un buget credibil, urmat de o execuție consecventă, susține menținerea ratingului în categoria recomandată investițiilor și poate crea condițiile pentru îmbunătățirea perspectivei.
- Avem nevoie nu doar de un buget credibil, ci și de unul care să susțină perspectivele de creștere economică.
- Responsabilitatea construcției bugetare este comună întregului Guvern. Fiecare propunere trebuie evaluată în raport cu resursele reale și cu efectele pe care le produce, astfel încât bugetul pentru 2027 să susțină dezvoltarea fără să creeze dezechilibre noi.
-Trei principii rămân la baza politicilor bugetare din această perioadă: responsabilitatea față de banul public, sustenabilitatea și respectul față de cetățenii în serviciul cărora ne aflăm.
Rămâne să vedem ce au înţeles miniştrii, ordonatori principali de credite, din aceste principii enunţate de ministrul Nazare.
Cum vor fi veniturile rămase pentru cheltuieli în 2027
Mai mici comparativ cu cele din 2026. Pentru că nu mai vin banii din PNRR, pentru că suma totală a dobânzilor va fi mai mare comparativ cu anul acesta, când este 12 miliarde de euro. Datoria publică a României va trece de 240 de miliarde euro, ajungând posibil la 250 miliarde euro, finanţarea şi refinanţarea datoriei (plata ratelor scadente) vor fi mai mari, cheltuielile necesare apărării naţionale vor fi mai mari pentru a face faţa atacurilor hibride produse de Rusia. Va creşte şi colectarea taxelor şi impozitelor la buget, dar ANAF nu este încă digitalizat, condiţie esenţială pentru încasarea banilor la buget. Corupţia, evaziunea fiscală, munca la negru rup în continuare din banii cuveniţi bugetului de stat, instituţiile statului sunt încă ineficiente, dacă colectarea la bugetul de stat este la noi de 28-30% din PIB, în timp ce media europeană este de 40% din PIB, şi în unele ţări chiar mai mare.
Nu există mecanisme şi instituţii ale statului care să verifice cum cheltuie banii bugetului şefii administraţiei locale şi centrale şi dacă se încadrează în banii alocaţi prin buget.
Bolojan spunea că în Transporturi banii alocaţi din PNRR erau 4,5 miliarde euro, iar lucrările au fost supracontractate, ajungând la 19,5 miliarde euro. Plăteşte cineva din administraţie aceste erori? Se pare că nimeni!
Propunerile politicienilor pentru bugetul anului viitor sunt imense
Creşterea pensiilor, a salariului minim, ajutoare sociale pentru cei cu venituri mici, creşterea salariilor la profesori, datoria statului la magistraţi în sumă de 2 miliarde de euro, probabil că per total ar fi necesar un buget dublu decât este posibil din încasări. Cu împrumuturile ne-am lămurit. Dăm pe dobânzi sume uriaşe, ca un bulgăre de zăpadă, care se transformă în avalanşă.
Soluţia stă la Nazare. Veniturile statului în 2027 sunt asemănătoare cu cele din 2026, iar cheltuielile obligatorii cu dobânzi şi plata ratelor la împrumuturi sunt mai mari comparativ cu cele din 2026. Şi atunci? Cât rămâne pentru dorinţele politicienilor?
Aşteptăm ca ministrul Nazare să anunţe ministerele pe ce bani pot conta în 2027, şi să-şi adapteze cheltuielile la nivelul banilor ce pot fi alocaţi ministerelor.





















































