Va primi guvernul PSD-Luca Niculescu „cartonaşul roşu” de la agenţiile de rating?

România şi guvernul său se află într-o situaţie aproape imposibilă. Are nevoie de reducerea cheltuielilor bugetare pentru reechilibrarea bugetului de stat, în timp ce PSD, pilonul principal al guvernului, a promis bugetarilor şi pensionarilor, principalul său nucleu de votanţi, că o să le crească veniturile şi vor trăi mai bine. Două obiective contradictorii, dar care trebuie rezolvate cumva.

Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Dacă guvernul nu se încadrează în limitele rezonabile ale bugetului de stat primeşte „cartonaş roşu” de la agenţiile de rating (celebrul „junk”) şi nu mai avem acces la împrumuturi şi bani europeni. Dacă reduce cheltuielile statului atât cât trebuie, nu mai are bani de pensii şi salarii, plus concedieri în masă în rândul bugetarilor. Alegere imposibilă!

Varianta cu „greaua moştenire” n-a mai funcţionat

Varianta că ministrul Nazare a minţit privind „gaura” bugetară lăsată de Bolojan a căzut. Cu ocazia rectificării bugetare, guvernul PSD-Niculescu a confirmat în acte oficiale, cu acordul miniştrilor PSD, că situaţia bugetară este fix cea descrisă de Nazare. Bolojan a redus deficitul bugetar atât cât a fost lăsat să reducă. 

Tanczos Barna, reprezentantul UDMR, a avut o replică dură pentru PSD: „Nu există nicio gaură în buget”. „Au găsit ce au lăsat în urmă”. Aşa că manevra cu „greaua moştenire”, invocată adeseori de PSD,  n-a mai ţinut de data aceasta.

Ce are de rezolvat guvernul PSD-Niculescu

Dosarele pe care trebuie să le rezolve guvernul României sunt:

1. Echilibrul bugetar. Reducerea deficitului fără blocarea economiei și fără măsuri care să provoace tensiuni sociale. Trebuie să limiteze cheltuielile statului, să reducă risipă și să îmbunătățească colectarea taxelor.

2. Riscul retrogradării ratingului României. Menținerea în categoria recomandată investițiilor este esențială pentru costul împrumuturilor. Piețele vor urmări dacă măsurile bugetare sunt credibile și sustenabile.

3. Absorbția fondurilor europene și PNRR. România nu își poate permite pierderea banilor europeni. Sunt necesare reforme, proiecte finalizate și respectarea jaloanelor asumate.

4. Stabilitatea coaliției. Premierul trebuie să gestioneze interesele partidelor, mai ales în condițiile în care măsurile de austeritate sau restructurare pot genera conflicte politice.

5. Protejarea populației și a puterii de cumpărare. Premierul a recunoscut că populația a suportat deja costurile ajustărilor fiscale. Trebuie să evite o nouă deteriorare a nivelului de trai, fără să abandoneze reducerea deficitului.

6. Relansarea economiei. Programul său promite stimularea producției interne, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, reducerea birocrației și atragerea investițiilor. Problema este transformarea acestor obiective în creștere economică efectivă.

7. Securitatea energetică și apărarea. Asigurarea energiei în perioada iernii, dezvoltarea capacităților energetice și consolidarea industriei de apărare sunt alte responsabilități importante.

Şi numai când le citeşti te apucă fiorii, pentru că unele dintre măsuri sunt contradictorii. Nu poţi relansa economia simultan cu protejarea populaţiei şi a puterii ei de cumpărare, pentru că nu ai bani. Inflaţia îşi menţine colţii înfipţi în puterea de cumpărare a populaţiei, multe firme se închid sau pleacă în alte ţări. Aceste 7 obiective sunt înscrise în programul de guvernare, asumat inclusiv de PSD, motiv pentru care Grindeanu îşi dă acum palme când se află în faţa oglinzii! Ar fi un miracol să se împlinească măcar şi câteva din aceste obiective măreţe, pline de „viziunea” socialistă! Cum se va sfârşi tot acest program miraculos, nu se ştie!

Trei teste decisive pentru realizarea obiectivelor

 Rectificarea bugetară pentru 2026: trebuie să clarifice situația reală a finanțelor publice și să asigure funcționarea instituțiilor și continuarea investițiilor.

 Bugetul pentru 2027: este testul fundamental. Trebuie adoptat în decembrie, cu o reducere credibilă a deficitului. Reuters subliniază că eșecul ar putea pune în pericol ratingul de țară.

Închiderea PNRR: România trebuie să recupereze și să utilizeze fondurile europene disponibile, fără pierderi.

A doua sesiune de rectificare bugetară va avea loc până la sfârşitul lui noiembrie. Bugetul pe 2027 implică lupte aprige între ministere, cine primeşte mai mult, şi din ce sumă de venituri. Deja Nazare spune că veniturile pentru 2027 trebuie să fie raţionale, nu urcate la cer din vise exotice. Pe Alexandru Nazare n-a reuşit să-l elimine PSD, aşa că va trebui să se încline în faţa autorilor Bugetului pe 2027, de la ministerul de Finanţe. Un alt eşec important al PSD, pentru că Nazare nu s-a  lăsat fraierit de PSD, să prezinte lucrurile ca fiind „greaua moştenire” a lui Bolojan. Deja premierul Luca Niculescu a cerut ministerelor propuneri de scădere a cheltuielilor bugetare, pentru anul 2027.

Cât despre PNRR este clar că se vor pierde sume, nu se ştie încă mărimea acestora. Problema este calificarea noilor miniştri de a discuta cu CE, pentru a obţine cât mai puţine tăieri din banii cuveniţi României, dar pierduţi prin neîndeplinirea ţintelor şi jaloanelor prevăzute în contractul PNRR.

Luca Niculescu are de rezolvat o ecuație dificilă: reducerea deficitului, relansarea economiei și protejarea populației trebuie realizate simultan. Nu poate rezolva una dintre probleme sacrificându-le pe celelalte. Se poate aşa ceva? După părerea mea, nu!

Mai există o miză: să demonstreze că un guvern condus de un independent, cu o formulă de susținere parlamentară fragilă, poate guverna efectiv România.

Este, în fond, și un test al capacității clasei politice de a accepta disciplina bugetară și reformele necesare.

Unde întâmpină Niculescu cele mai mari dificultăți

Coaliția parlamentară. Aici este vulnerabilitatea structurală. PSD susține guvernul, dar își reevaluează sprijinul după șase luni. PNL oferă sprijin condiționat, în principal pentru bugetul din 2027. Nu este o majoritate politică solidă, cu un program comun pe termen lung.

Reforma administrației publice. Reducerea numărului de instituții, eliminarea posturilor inutile și diminuarea cheltuielilor administrative vor întâmpina rezistență din partea aparatului de stat și a partidelor care îl controlează.

Relansarea economică. Este greu să stimulezi economia în timp ce reduci deficitul, iar consumul populației este deja afectat de inflație și de ajustările fiscale. Comisia Europeană anticipa stagnare economică în 2026.

PNRR. Situația este presantă: potrivit Scope Ratings, există riscul pierderii unor sume importante din cauza jaloanelor neîndeplinite.

Ce va face PSD?

PSD are o problemă de identitate politică: pentru a participa la redresarea României trebuie să accepte măsuri care pot lovi tocmai în structurile administrative și electorale de care depinde o parte din influența sa.

Nu este vorba doar despre reducerea unor cheltuieli. Este vorba despre schimbarea unui sistem de relații politice, economice și administrative construit în decenii.

PSD trebuie să împace trei interese:

·        Să nu piardă guvernarea și accesul la decizie.

·        Să nu-și îndepărteze electoratul format inclusiv din salariați bugetari, pensionari și comunități dependente de administrația locală.

·        Să nu fie considerat responsabil pentru agravarea situației financiare a țării.

Dacă susține reducerile, riscă să piardă voturi. Dacă le blochează, riscă să fie considerat responsabil pentru perpetuarea risipei și a deficitului. Misiune imposibila!

Deocamdată, strategia oficială a PSD este să prezinte reforma într-o formă mai puțin conflictuală.

În programul de guvernare acceptat de PSD apar:

·        comasarea voluntară a localităților mici;

·        integrarea serviciilor administrative comune;

·        comasarea agențiilor cu atribuții suprapuse;

·        reducerea cheltuielilor administrative;

·        eficientizarea subvențiilor și a programelor publice.

Se vorbește despre reorganizare și eficientizare, nu despre o concediere generalizată a bugetarilor.

Această distincție îi permite PSD să susțină că reforma nu înseamnă concedieri arbitrare, ci eliminarea suprapunerilor și a posturilor inutile.

 Cum poate explica PSD reducerea aparatului bugetar electoratului?

Văd trei posibile direcții de comunicare:

Prima: nu reducem serviciile publice, ci birocrația.

Este argumentul cel mai ușor de susținut. Se păstrează personalul din spitale, școli, poliție și alte servicii esențiale, dar se reduc structurile administrative supradimensionate.

A doua: economiile sunt necesare pentru protejarea pensiilor și a veniturilor.

PSD poate susține că banii economisiți prin reformă permit finanțarea unor măsuri sociale. Această abordare este deja vizibilă în prioritățile prezentate de Grindeanu.

A treia: reforma nu este o cerință ideologică, ci o necesitate financiară.

Guvernul estimează o scădere a ponderii cheltuielilor de personal în PIB de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2031. Este o ajustare importantă, nu doar o operațiune cosmetică

AUR a depus deja în parlament o moţiune simplă împotriva lui Nazare. Împins de PSD? Nu se ştie, încă. Vom vedea la votul moţiunii din parlament.

În concluzie

Totul este foarte complicat şi încurcat în privinţa viitorului acestei guvernări. PSD a şi anunţat că după 6 luni va trage linie, şi va decide ce urmează să facă mai departe.