Cine achită prețul independenței Republicii Moldova?
0Moldova se pregătește de o iarnă grea, cu gaz puțin și foarte scump. Concernul rus „Gazprom” ar putea sista livrările spre Chișinău începând cu 1 octombrie.
Conform contractului dintre „Gazprom” și filiala sa din Moldova „Moldovagaz” (contract girat la nivel guvernamental), până la sfârșitul lunii septembrie, la formarea prețului de achiziție al gazului de către moldoveni este aplicată așa-numita „formulă de vară (aprilie-septembrie)”. Adică 30 la sută din cost se calculează în baza prețului de piață al mixului de produse petroliere, iar 70 la sută - în baza cotației spot (la zi) a gazului pe piața internațională. Această formulă, aplicată în ultimele luni, a fost sufocantă pentru moldoveni și a făcut ca prețul gazului rusesc achiziționat de Moldova să crească permanent și să ajungă, în septembrie, la 1.883 de dolari mia de metri cubi. Aceasta a împins inflația până la 35%. În intervalul aprilie-septembrie, tariful gazului pentru populație s-a dublat, ajungând acum la 1,68 de euro metrul cub. Pentru comparație, consumatorii din România achită aproximativ 0,60 de euro pentru un metru cub.
„Gazprom” are, oficial, motiv să întrerupă livrările
De pe 1 octombrie însă, formula de formare a prețului din contractul cu Gazprom se inversează – 70% din preț depinde de costul mixului la produsele petroliere, iar 30% - de cotațiile spot la gaze pe piața internațională. În condițiile actuale de pe piață (când petrolul Brent a coborât la 87 de dolari (cea mai mică valoare din ianuarie), iar prețul gazului a coborât, timp de o lună, de la 3600 de dolari mia de metri cubi la mai puțin de 2000 de dolari) „formula de iarnă (octombrie-martie)” din contractul Moldovei cu „Gazprom” avantajează moldovenii. Totuși, autoritățile de la Chișinău se așteaptă ca furnizorul rus să închidă robinetul spre Moldova. „Gazprom” a sugerat deja că va recurge la acest instrument chiar dacă Chișinăul își achită conștiincios atât factura la zi, cât și în avans pentru jumătate de lună (așa prevede contractul).
Oficial, „mărul discordiei” ar fi o pretinsă datorie de peste 700 milioane de dolari pe care Chișinăul nu vrea să și-o asumefără a fi auditată internațional . Conform înțelegerii cu rușii, auditul acestei pretinse datorii ar urma să se încheie până pe 1 octombrie. Numai că autoritățile moldovene abia au contractat două companii străine, pentru efectuarea auditului financiar și juridic al datoriei „Moldovagaz” față de „Gazprom”. Cele două companii străine s-au angajat să verifice datoriile istorice pentru gazele livrate în Moldova (fără regiunea transnistreană), până pe 30 ianuarie 2023. Motivul tergiversării invocat de Chișinău este războiul din Ucraina. Mai exact, din cauza războiului din țara vecină, o perioadă îndelungată companiile străine evitau Republica Moldova.
Miller nu a acceptat extinderea perioadei de audit
După multe încercări eșuate luni la rând, ministrul moldovean al Infrastructurii, Andrei Spânu, a izbutit, zilele acestea, să aibă o discuție cu președintele Consiliului de administrație al „Gazprom”, Alexei Miller. Discuția a fost despre extinderea termenului pentru efectuarea auditului pretinsei datorii. Miller a refuzat propunerea. Spânu a spus că din acea discuție nu a înțeles dacă „Gazprom” va închide sau nu gazul pentru Moldova din 1 octombrie, dar autoritățile moldovene au elaborat un scenariu de intervenție în cazul în care asta se va întâmpla. „Când a spus că nu dorește să extindă termenul pentru audit dincolo de 1 octombrie, percepția mea a fost că, dacă vom fi deconectați, se va întâmpla nu din cauza auditului, ci din simplu motiv că se schimbă formula de formare a prețului, iar Moldova trebuie să primească gaz la un preț mult mai avantajos ”, a explicat Andrei Spânu.
Pentru a evita un colaps energetic, Guvernul de la Chișinău a aprobat un plan de raționalizare a consumului de energie în perioada rece a anului: temperatura agentului termic livrat populației va scădea iarna aceasta cu 10%, iluminatul stradal va fi sistat sau limitat în caz de necesitate, iar populația va beneficia de compensații, în factură, din partea Guvernului, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică al familiilor. Statul va cheltui cel puțin 5 miliarde de lei moldovenești pentru compensațiile la căldură. De asemenea, statul cumpără masiv cărbune și pune la dispoziție populației, în special de la sate, câte 5 metri steri de lemne de foc la prețul anului trecut și a interzis vânzarea lemnului către intermediari. În paralel, autoritățile achiziționează masiv păcură pentru centralele termoelectrice (care până acum funcționau pe bază de gaz) și stochează gaze naturale în România și în alte țări europene, pentru a avea un răgaz de cel puțin o lună în cazul în care „Gazprom” sistează livrările. În acest sens, autoritățile sunt în căutare de fonduri pentru a procura gaz la preț de piața, în caz de necesitate.
Dependenți de curentul livrat de separatiști
Numai că, dacă „Gazprom” închide robinetul, fără gaz și fără soluții rămâne și malul stâng al Nistrului – regiunea transnistreană controlată de un regim separatist pro-rus – acolo unde se află Centrala de la Cuciurgan, care asigură 70% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova și care funcționează pe bază de gaz. De peste 30 de ani, centrala, populația, dar și alte întreprinderi din Transnistria ard gaz rusesc fără să-l achite – datoria acumulată de malul stâng al Nistrului depășind deja 8 miliarde de dolari. Dacă „Gazprom” sistează livrările, Chișinăul nu va furniza, din puținul său, nici un metru cub gratis spre Tiraspol, dar va fi nevoit să importe curent mult mai scump din Ucraina și România, pentru că Centrala de la Cuciurgan nu va mai putea funcționa. Tehnic, această centrală poate livra curent doar Chișinăului, ceea ce înseamnă că ea se va opri.
Prezentă săptămâna aceasta la București, la un forum de discuții pe tema relației dintre România și Republica Moldova, premierul moldovean Natalia Gavrilița a cerut ajutor României. Premierul român Nicolae Ciucă a spus că autoritățile române vor depune toate eforturile pentru a găsi soluții de furnizare a gazelor naturale spre Republica Moldova. Cele două maluri ale Prutului au, de câțiva ani, o magistrală comună de gaze, dar țeava este goală, deoarece și România se confruntă cu deficit de gaze. În plus, prețul la care ar putea livra România gaze peste Prut ar fi mai mare decât gazul rusesc cumpărat de moldoveni.
Podoleak: Stilul Rusiei e să atace iarna
În ceea ce privește energia electrică, cele două maluri ale Prutului sunt conectate doar prin trei linii de 110 kilovolți, prin care s-ar putea asigura aproximativ 5% din necesarul de curent al Republicii Moldova. „România depune toate eforturile pentru a găsi soluții de furnizare, tranzit și stocare a cantităților de gaze necesare Republicii Moldova. În privința energiei electrice, aceasta urmează a fi furnizată în cadrul infrastructurii de transport existente, urmând ca noi linii de interconectare să fie asigurate pe termen mediu și lung”, se arată într-un comunicat al Guvernului României.
Într-un interviu oferit recent postului public de televiziune din Republica Moldova, Mihail Podoleak, consilierul șefului biroului președintelui Ucrainei, a atenționat autoritățile moldovene că „Chișinăul trebuie să înțeleagă că stilul Rusiei este să atace în prag de iarnă infrastructura critică civilă. Ei (Rusia – n.n.) vor să înghețăm, vor să ne lase fără curent și fără încălzire. Sper ca Moldova, dacă mai are iluzia că Rusia poate fi un partener interesant, să nu mai creadă acestor povești”, a conchis Podoleak.
Vitalie Călugăreanu - Deutsche Welle
Se încarcă comentariile...
