Cât de bine și de sănătoși mintal se simt copiii în școala romanescă ?

Am foarte onorat să lucrez la elaborarea unui Raport despre starea de bine și sănătatea mintală a copiilor din învățământul gimnazial din România, alături de experți și cercetători, medici și profesori, într-un proiect al Ministerului Educației cu asistența tehnică a UNICEF și în cooperare cu Comisia Europeană – SG REFORM.

23% dintre elevii de gimnaziu prezintă un risc de tulburări emoționale manifestate în spațiul școlar

Raportul de 136 de pagini, publicat marți, după luni bune de muncă, a combinat cercetări cantitate și calitate (interviuri, focus grupuri, observații în clasă, jurnale ale elevilor), în total, au participat 1871 de elevi, 103 profesori diriginți, părinți, consilieri școlari, directori, cadre didactice, reprezentanți MEC și experți în educație și sănătate mintală.

Timpul minim al expunerii la internet pe parcursul unei zile de școală, înregistrat la nivelul eșantionului de 1871 de elevi de gimnaziu chestionați, a fost de 10 min. Timpul maxim înregistrat a fost de 13 ore și 45 minute.

În weekend, intensitatea utilizării internetului de către elevi crește semnificativ, ponderea celor care utilizează internetul mai mult de 5 ore pe zi fiind de 2,5 ori mai mare decât cea înregistrată într-o zi obișnuită de școală.

Jurnalele elevilor arată că utilizarea internetului începe cu momentul trezirii elevului (ora 6:40 cel mai matinal debut) și se finalizează cu momentul somnului de seară (ora 23:50 cel mai târziu moment al finalizării utilizării internetului).

Cu cât copiii petrec mai mult timp online, cu atât se simt mai puțin încrezători în ei: le scade stima de sine, se simt mai puțin apreciați și mai izolați. După 4 ore online pe zi, starea lor de bine începe să se deterioreze vizibil.

”Dependența de droguri este zgomotoasă și sperie într-adevăr, dar vă spun că problema mai mare este ridicată de dependența digitală, care e tăcută, e în masă, e omniprezentă, dar consecințele sunt grave și lucrurile acestea ne scapă în momentul de față de sub control și nu numai, ne scapă chiar din vedere.” (specialist în sănătate mintală)

”Uneori cred că nu au nevoie de astfel de recompense. Au nevoie pur și simplu de prezența părinților și de afecțiunea lor. Pentru că i-am observat pe cei mici cum caută afecțiunea asta. Și când știi să le oferi, sunt efectiv topiți și tot comportamentul lor rebel se transformă.” (profesor)

Câteva rezultate esențiale:

1. 23% dintre elevii de gimnaziu prezintă un risc de tulburări emoționale manifestate în spațiul școlar.

2. manifestările cel mai frecvent raportate sunt oboseala persistentă (45%), agitația și neliniștea (33%), supărarea și îngrijorarea excesivă (31%).

3. vulnerabilitățile sunt mai accentuate la fete, elevi din urban, elevi cu CES, romi și refugiați.

4. frecvența dezechilibrelor emoționale crește progresiv de la clasa a V-a la a VIII-a.

5. 40% dintre elevi nu se simt încurajați să își exprime opiniile, iar 35% nu pot discuta deschis cu un profesor; 26% declară că au experimentat situații de frică față de anumiți colegi.

6. încrederea în școală și în profesori scade semnificativ odată cu vârsta, iar elevii din clasele mai mari se simt tot mai puțin ascultați și valorizați.

7. un procent îngrijorător de elevi (25%) manifestă tendințe de auto-vătămare, mai frecvente în rândul fetelor.

8. atitudinea pasivă a colegilor agravează fenomenul: 46% dintre elevi afirmă că nu intervin atunci când asistă la acte de agresiune.

9. se remarcă deficiențe în screening-ul și monitorizarea sănătății mintale a elevilor din școală.

Școlile nu dispun de instrumente standardizate de screening și monitorizare a sănătății mintale a elevilor. Nu se realizează o identificare timpurie și preventivă a dificultăților de natură psiho-emoțională, nu se poate cunoaște incidența unor afecțiuni psiho-emoționale în cadrul sistemului educațional.

Recomandarea este tocmai de identificare timpurie a elevilor din grupurile de risc socio-emoțional prin implementarea unui sistem național standardizat de screening emoțional și comportamental.

10. elevii consideră că tehnologia este o parte firească a vieții lor, cu potențial educațional nevalorificat, dar conștientizează și riscurile asociate utilizării acesteia.

Deși cadrele didactice apreciază efectele pozitive ale tehnologiei, acestea văd mai multe efecte negative decât elevii – o mare parte o percep drept o sursă majoră de distragere și dezorganizare emoțională, iar 82% consideră că aceasta contribuie la scăderea stimei de sine și a capacității de relaționare directă.

În final, vreau să prezint trei recomandări privind parteneriatul cu părinții și comunitatea:

1) Organizarea de activități periodice de informare a părintilor pe teme legate de sănătatea mintală, starea de bine și utilizarea tehnologiei, în formate variate și interactive.

2) Facilitarea accesului părinților la serviciile de consiliere ale școlii și orientarea acestora către sprijin extern, în cazurile de risc.

3) Dezvoltarea de parteneriate locale cu instituții și ONG-uri, pentru sustinerea intervențiilor integrate în asigurarea stării de bine a elevilor în mediul școlar.

Școala are un rol fundamental în susținerea și promovarea sănătății mintale a elevilor, întrucât reprezintă mediul în care aceștia își petrec o parte semnificativă a timpului și în care se dezvoltă din punct de vedere emoțional, social și cognitiv.

https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2025/div/RAPORT_Analiza_starii_de_bine_sanatatii_mintale_copii_gimnaziu_RO.pdf?fbclid=IwY2xjawM3s_hleHRuA2FlbQIxMABicmlkETBrWXdVWEpZbHpObHg4VEdSAR5JcARthh7RVTa9vNU0gs0on6sCNoaR86zUN8x7au7m7tWfepsiOal4ZbTbUw_aem_ZocneItOEilI7jVbsO7P3w