Bulgaria și miza Coridorului de Mijloc pentru UE

UE vrea să extindă comerțul prin „Coridorul de Mijloc”, o oportunitate majoră pentru Bulgaria. Însă atacul cu drone de marți asupra unor nave comerciale în largul coastelor sale naşte semne de întrebare.

Vagoane de marfă încărcate cu containere sunt urcate pe un feribot în Portul Kuryk din Kazahstan Foto: Jens Büttner/dpa/picture alliance

În dimineața zilei de 6 octombrie, drone au lovit două nave comerciale în largul coastei bulgare a Mării Negre, scufundând una dintre ele și provocând îngrijorare și indignare atât în Bulgaria, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Nava poliției bulgare de frontieră aduce la țărm marinari răniți de pe navele atacate cu drone Foto: Imagine: Petko Momchilov/REUTERS

Atacul are loc într-un moment în care UE promovează intens transformarea Bulgariei într-un punct-cheie de intrare pentru mărfurile importate din Asia prin ruta comercială cunoscută sub numele de Coridorul de Mijloc (Middle Corridor).

Ce este Coridorul de Mijloc?

Coridorul de Mijloc, denumit de UE și Coridorul de Transport Transcaspic, leagă Europa de Asia. Traseul începe în China și traversează Kazahstanul, Azerbaidjanul, Georgia și Turcia înainte de a ajunge în Uniunea Europeană.

Deși infrastructura este alcătuită în principal din căi ferate și drumuri, anumite segmente implică traversări maritime peste Marea Caspică și Marea Neagră.

Rolul Bulgariei

În acest an, Uniunea Europeană și-a declarat intenția de a investi masiv în această rută comercială, o decizie care ar putea avea consecințe importante pentru infrastructura de transport a Bulgariei. Punctul de trecere a frontierei Kapitan Andreevo, la granița cu Turcia, este deja unul dintre cele mai aglomerate din Europa, unde coloanele de camioane sunt o imagine obișnuită.

Bulgaria dispune, de asemenea, de două porturi strategice la Marea Neagră, Varna și Burgas, iar în această toamnă urmează să fie inaugurată o nouă secțiune a liniei feroviare care leagă Istanbulul de granița bulgară.

În septembrie, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a descris Bulgaria drept „poarta de conectivitate a Europei”, datorită poziției sale strategice pe această rută.

Războaiele au perturbat rutele comerciale tradiționale

Cu câteva luni înainte, Kos declara că aşa-numitul Coridor de Mijloc ar putea reduce timpul de transport dintre Asia și Europa de la aproximativ 45 de zile la numai 15 zile și că este mai sigur decât cele două rute tradiționale folosite până acum.

Prima era ruta terestră prin Coridorul Nordic, care traversa Rusia. Comerțul pe acest traseu s-a prăbușit după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, începută în februarie 2022. A doua rută, cunoscută uneori drept Ruta Oceanică, presupune transportul maritim prin Marea Roșie și Canalul Suez.

Însă conflictele și instabilitatea din Orientul Mijlociu au determinat multe companii să ocolească zona și să transporte mărfurile pe ruta lungă din jurul Africii. Această călătorie durează aproximativ 45 de zile și generează întârzieri și costuri suplimentare pentru firme și consumatori. Toate acestea explică de ce Coridorul de Mijloc a devenit atât de atractiv.

Cargoul ABLE a fost atacat în zona economică a Bulgariei din Marea Neagră Foto: Tony Hogwood/REUTERS

Obstacole serioase

Potrivit expertei Vessela Tcherneva, directoare adjunctă a Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) din Sofia, există încă numeroase probleme care trebuie rezolvate înainte ca această rută să poată concura cu adevărat cu transportul maritim tradițional.

„În primul rând, există limitări de securitate”, a declarat Tcherneva pentru DW. „Situația de securitate din Asia Centrală trebuie să se îmbunătățească suficient pentru a permite planificarea pe termen lung a unor proiecte majore de infrastructură.”

Ea a subliniat și alte dificultăți, precum instituțiile slabe și birocrația din unele state aflate de-a lungul traseului. În plus, influența Rusiei în regiune continuă să fie semnificativă.

„Am văzut proiecte de infrastructură care nu au fost realizate deoarece nu erau percepute ca fiind în interesul Rusiei. Moscova pare să aibă încă o influență considerabilă în țările aflate de-a lungul rutei”, a explicat ea. Tcherneva consideră că și rezultatul războiului Rusiei împotriva Ucrainei va influența direct șansele de succes ale Coridorului de Mijloc. Atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră reprezintă un nou semnal de alarmă privind vulnerabilitățile de securitate ale acestei rute.

Probleme de infrastructură și de mediu

Există și alte provocări. Nivelul apei în Marea Caspică, un element crucial al coridorului, este în scădere, schimbările climatice fiind considerate un factor major. În viitor, nu există garanția că navele vor putea traversa această mare în aceleași condiții. În plus, porturile și rețelele feroviare de-a lungul traseului nu dispun în prezent de capacitatea necesară pentru a gestiona o creștere semnificativă a volumelor de mărfuri.

Ce ar câștiga Bulgaria?

În pofida acestor riscuri, UE dorește să stimuleze fluxurile comerciale prin Coridorul de Mijloc, chiar dacă acesta nu va înlocui complet rutele existente. În discursul său privind starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că UE urmărește să îmbunătățească „conectivitatea”, să diversifice rutele comerciale, să accelereze transportul de mărfuri și să reducă timpii de tranzit. Pentru realizarea acestor obiective, Bruxelles-ul intenționează să mobilizeze investiții publice și private în valoare de 12 miliarde de euro. Pentru Bulgaria, beneficiile ar putea fi semnificative.

„Căile ferate bulgare au fost subfinanțate timp de foarte mulți ani, chiar decenii. Și porturile bulgare ar avea enorm de câștigat din investiții”, afirmă Tcherneva. Ea adaugă că modernizarea conexiunilor rutiere către Marea Mediterană, dar și pe direcția est-vest, ar sprijini în special nordul Bulgariei, o regiune care rămâne insuficient conectată. „Există beneficii clare”, conchide experta.

Madelaine Pitt - DW