Almeria - oglindă a mării şi ţinut al surprizelor

Articolul cu care se încheie seria dedicată scânteietoarei Andaluzii prezintă Almeria, oraş situat  pe coasta Mării Mediterane, important port încă din vremea romanilor.

A fost numit de arabi „oglinda mării” şi este situat la doar 114 kilometri de Malaga. Venind cu maşina dinspre Malaga spre Almeria, prima impresie vizuală a fost izbitoare. Şi nu la frumuseţea zonei mă refer, absolut incontestabilă, ci la sentimentul straniu, inspirat de şarpele gri ce dubla, pur şi simplu, unduirea albastră a Mediteranei! Şarpele gri era, de fapt, o mare de plastic! La asta nu v-aţi fi aşteptat, nu-i aşa? Ei bine, în regiunea Almeria, sunt zeci de mii de sere care produc zeci de mii de tone de legume şi fructe, cea mai mare parte a acestora fiind pentru export. Sunt diferite de cele româneşti în sensul că sunt considerabil mai mari, îmbrăcate cu o pânză de sac gri, cu aspect opac. Aceastea împânzesc peisajul Almeriei din motivele pe care le voi explica mai jos. Spania are peste 5 milioane de hectare deşertice. În acelaşi timp, duce lipsă cronică de apă. Poate suna foarte descurajant pentru un român nu-i aşa?

Pentru spanioli a reprezentat imperativul de a găsi soluţii. Şi le-au găsit! Astăzi Spania este o mare forţムagricolă. Relieful arid ce părea imposibil de îmblânzit, a devenit productiv prin construirea de sisteme de irigaţii şi prin înfiinţarea exploataţiilor agricole de tip huertas, adică nişte ferme mari în care se cultivムlegume, orez, citrice. Printr-o agricultură practicată inteligent Spania a devenit numărul unu in producţia de roşii din Uniunea Europeana, atât din punctul de vedere al cantităţii, cât şi al profitului obţinut la hectar, iar Almeria are cea mai mare suprafaţă de suprafaţă de solarii din lume, de aproape 30.000 de hectare! În Almeria sunt cultivaţi şi măslini din abundenţă, iar preţioasele fructe din care se face uleiul de măsline datorită căruia Spania a urcat pe locul doi în lume, sunt culese în general de românii noştri plecaţi la muncă acolo şi care formează comunitaţi semnificative în întreaga ţară. Condiţiile de recoltare nu sunt deloc prietenoase, iar prepararea şi conservarea micuţelor fructe este o muncă pe cât de migăloasă pe atât de greu de imaginat. Oraşul este viu şi colorat, mândru de istoria sa bogată, cu o arhitectură medievală demnă de a fi vizitată şi studiată, cu piaţete şi străduţe pitoreşti, cu plaje şi hoteluri superbe, cu staţiuni de vacanţă împrăştiate la estul şi vestul oraşului. Un obiectiv turistic ce nu poate fi ratat este Fortăreaţa Alcazaba.

Începută înainte de anul 1000, acest complex trebuia să fie sediul guvernului local de atunci. Unul dintre scopurile sale era acela de a servi ca adăpost şi refugiu în caz de război pentru locuitorii Almeriei. Un clopot avea menirea să avertizeze despre eventualele incendii, intrarea unor nave străine în port, atacuri armate sau alte primejdii iminente. În anul 1931 Alcazaba a obţinut confirmarea importanţei sale arheologice, când a fost declarată Monument Istoric-Artistic.

Almeria beneficiază de cea mai plăcută climă din toată Spania. Chiar şi când temperaturile sunt foarte ridicate, nu sunt resimţite ca atare, datorită aerului uscat. Nu atât de cunoscută că Malaga, Sevilla, Granada sau Cordoba, Almeria este într-o vizibilitate crescândă datorită înnoirilor permanente din ultima perioadă şi statutului în creştere de destinaţie turistică. Bulevardele acestui oraş sunt largi, iar copacii ce le împrejmuiesc de o parte şi de a alta îşi îmbrăţişează coroanele, creând o promenadă umbroasă, căutată înadins pentru răcoarea ei. Plimbarea pe faleză este un „must” de fiecare zi pentru locuitorii şi vizitatorii oraşului, mai ales că barurile sunt deschise până târziu, dincolo de miezul nopţii, apetitul spaniolilor pentru viaţa de noapte fiind recunoscut.

Peisajul deşertic a facilitat obţinerea sugestiei de care aveau nevoie filmele western pentru a-şi ţese intrigile nu prea complicate.

Străzile principale sunt largi în timp ce reţeaua din interiorul oraşului abundă în stradele înguste. Frumoasele case vopsite în alb, de o cochetărie sobră, aşa cum sunt în marea lor majoritate construcţiile civile, conferă oraşului o ambianţムandaluză distinctă. La câţiva kilometri de oraşul Almeria, ca parte culturală şi administrativă a acesteia, se află parcul natural Oasys, supranumit „Mini Hollywood”. Între anii 1960 -70, a fost folosit ca platou de filmare pentru turnarea a zeci de filme. Peisajul deşertic a facilitat obţinerea sugestiei de care aveau nevoie filmele western pentru a-şi ţese intrigile nu prea complicate. Reţeta era mereu aceeaşi: eroul pozitiv rămânea în viaţă chiar dacă îi murea calul şi rătăcea zile în şir fără provizii prin deşertul nemilos, în timp ce personajul negativ era găsit şi-n gaură de şarpe şi sfârşea apoteotic cu ţeasta secerată de gloanţe. Aici s-au turnat rând pe rând, „Cei 7 Magnifici”, „Cel Bun, Cel Rău şi cel Urat”, „Lawrence al Arabiei”, „Indiana Jones” şi alte pelicule ce au făcut istorie. Sute de actori de la Anthony Quinn, Claudia Cardinale, Raquel Welch, Orson Wells la Clint Eastwood şi Sean Connery au lăsat o urmă în trecerea lor pe aici. A fost locaţia principală a filmelor lui Sergio Leone.

Pentru încântarea oaspeţilor, la Oasys rulează şi un mini-spectacol de 30 de minute, cu o poveste în stil western, în care are loc şi un schimb de focuri menit să smulgă spectatorilor „oh”-uri şi „ah”-uri amuzate. Din curtea prăfuită, spectatorii se mută în hanul care va dudui sub tocurile dansatoarelor de cancan. Berea rece şi cancanul fierbinte reprezintă genul de combinaţie care-i încântă pe turiştii de pretutindeni, lucru pe care administratorii parcului ştiu foarte bine să-l exploateze.

Turiştii mai pot vizita muzeul vagoanelor care adăposteşte specimene conservate perfect, un studio de fotografie, magazine cu suveniruri, un muzeu dedicat cinematografiei şi un resturant cu o varietate într-adevar impresionantă de mâncăruri, dulciuri şi băuturi.

Oasys este interesant şi prin destinaţia sa de parc natural. Conţine o grădină cu diverse specii de cactus, precum şi o o grădinムzoologicムcu 800 de animale din 175 de specii, inclusiv girafe, lei, zebre, bivoli, urşi şi tigri, reptile şi păsări. Acest parc împrăştiat pe o suprafaţă de 25 de hectare cu animale reprezentative pentru cinci continente, reprezintă la nivel simbolic biodiversitatea planetei, multe dintre speciile prezente aici fiind pe cale de dispariţie.

Amuzante sunt şi show-urile cu papagalii vorbitori, în care aceştia execută, dacă se vor lăsa înduplecaţi bineînţeles, câteva comenzi care-i fac să pară inteligenţi şi comici. 

Închei aici seria dedicată Andaluziei, în care am descris câteva dintre cele mai frumoase şi mai pline de istorie oraşe ale Spaniei şi ale Europei: Malaga, Sevilla, Cordoba, Granada, Almeria. Voi reveni peste un timp cu un articol dedicat Barcelonei, un oraş spectaculos aflat pe agenda turiştilor din toată lumea.