Diplomația chineză, încotro? Declarațiile controversate ale ambasadorului chinez în Franța. China la zi

În materialul de astăzi „China la zi” vă prezentăm sinteza controversatul interviu acordat postului de televiziune francez LCI, în data de 21 aprilie, de către Ambasadorul Chinei în Franța, Lu Shaye, precum și traducerea din limba chineză a unui articol din presa chineză referitor la declarațiile lui Lu Shaye.

21 aprilie, Ambasadorul Chinei în Franța, Lu Shaye și Darius Rochebin

Materialul tradus relevă opinia și reacția lui Hu Xijin, un influent formator de opinie publică de mare importanţă în China continentală – considerat a fi parte a taberei dure, naționaliste, a comentatorilor -, pe marginea acestui interviu, care a stârnit o adevărată controversă în Occident.

Interviul televizat al ambasadorului chinez poate fi vizionat: aici.

Sinteza interviului

Lu Shaye este diplomat chinez, ambasadorul Chinei în Franța și Monaco din iulie 2019. A fost ambasador în Canada și șeful departamentului de afaceri africane al Ministerului chinez de externe. Darius Rochebin este un jurnalist elvețian de origine iraniană. Interviul a durat 50 de minute.

·         Deși multe dintre declarațiile ambasadorului chinez reflectă poziția Chinei, este pentru prima dată când putem urmări un interviu atât de lung în care un ambasador chinez îți exprimă opiniile personale (tot timpul spune – Je pense que...) pe marginea mai multor subiecte, într-o franceză fluentă.

·         S-a discutat despre vizita președintelui francez în China și declarațiile făcute de Macron pe data de 9 aprilie, considerate de către ambasadorul chinez:

„Declarațiile lui Emmanuel Macron sunt în interesul Franței și al Europei. Acesta nu a făcut decât să spună adevărul. Europa are nevoie de autonomie strategică.”

„Președintele Emmanuel Macron n-a făcut decât să reitereze poziția tradițională a Franței, care este autonomia strategică care datează din perioada generalului de Gaulle.”

„Președintele Franței vrea să dezvolte relații bune cu China, ceea ce este în interesul celor două țări și popoare.”

„Toate țările sunt interdependente și această interdependență favorizează dezvoltarea comună. Dacă americanii se opun acestei interdependențe, am putea spune că este de înțeles și dacă americanii se opun, de asemenea, eu nu înțeleg. ”

·         Care sunt atitudinile și percepțiile asupra Chinei? „China - un rival sistemic” pentru Comisia Europeană, „China – o provocare sistemică” pentru NATO plus occidentalii care au adoptat o poziție critică față de China. Ambasadorul comentează: „Parteneri concurenți și rivali sistemici... Parteneri înseamnă să putem coopera, concurenți în schimb înseamnă să ne atacăm, să luptăm unul împotriva celuilalt. Așadar, într-un astfel de context, cum ar putea fi posibilă cooperarea?”

·         Întrevederea Xi – Macron (începând cu ceremonia de întâmpinare a președintelui francez, cei doi șefi de stat au petrecut împreună aproximativ 7-8). Una dintre întrebările adresate de jurnalist pe marginea acestui subiect a fost dacă cei doi șefi de stat au vorbit și despre drepturile omului? „Drepturile omului reprezintă o chestiune internă a Chinei, nu este o prioritate a vizitei lui Emmanuel Macron, nu a reprezentat unul dintre subiectele de întâlnire.”

·         Taiwanul – linia roșie a Chinei. „Noi nu amenințăm. Noi suntem cei amenințați! Suveranitatea și integritatea teritorială a Chinei a fost amenințată de forțe secesioniste, care vizează dependența Taiwanului. Poporul chinez este cel care decide destinul Taiwanului. Dacă nu putem atinge obiectivul reunificării naționale prin modalități pacifiste, putem recurge la toate mijloacele.”

·         Aderarea Ucrainei la NATO și așteptările mai multor occidentali de a face presiuni asupra Rusiei. „Diplomația Chinei nu a pledat niciodată de a pune presiune asupra anumitor țări. Nu este felul nostru.”

·         Crimeea – teritoriul al Ucrainei? „Depinde de percepția asupra acestei chestiuni. Din punct de vedere istoric, Crimeea a aparținut Rusiei”. Și încă: „Țările rezultate din URSS nu au „statut în dreptul internaţional” – declarații care au determinat Parisul și alte capitale internaționale și-au exprimat „consternarea”.

·         Vizita de trei zile în Moscova efectuată de ministrului chinez al Apărării în Moscova, Rusia și relația China-Rusia. Lu Shaye a reiterat scopul acestei vizite – acela de concretiza consensul la care au ajuns cei doi șefi de stat, caracterizând-o drept o vizită normală între două țări suverane și doi parteneri strategici. „Relația cu Rusia nu este o alianță, ci suntem parteneri strategici.”

·         Occidentalii în viziunea chineză – „Dacă Occidentalii vor să dezvolte relații de prietenie cu China, ne sunt de asemenea parteneri. ”

·         Reformularea ordinii mondiale. Este abordat subiectul legat de drepturile omului și jurnalistul face trimitere la Masacrul din Piața Tiananmen (1989) (când au avut loc manifestații efectuate de studenți și intelectuali și au fost omorâți mii de protestatari). Ambasadorul se simte agasat. La fel a reacționat și când i s-a prezentat o secvență sensibilă de la o întâlnire dintre Justin Trudeau și Xi Jinping  - „Nu admitem intervenția niciunei forțe în afacerile noastre interne”.

·         Ce înseamnă comunismul? Să fii comunist înseamnă să fii activist, să sacrifici propriile interese în serviciul poporului chinez, în urmărirea atingerii renașterii naționale.

Remarci „inacceptabile”

De când declarațiile sale au fost făcute pe 21 aprilie, China a fost – pe bună dreptate! - în centrul unei controverse internaționale. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a calificat aceste remarci drept „inacceptabile”. În același timp, capitalele țărilor din fostul bloc sovietic s-au ridicat împotriva ambasadorului Chinei în Franța. Parisul, la rândul său, și-a exprimat public „consternarea”.

Remarcile ambasadorului cu privire la statele ex-sovietice, care au venit ca răspuns la întrebarea dacă el considera Crimeea – care a fost anexată de Rusia în 2014 – parte a Ucrainei conform dreptului internațional, au atras condamnări rapide din partea Franței și a țărilor din Europa de Est. Rareori un diplomat chinez s-a confruntat cu atâtea solicitări pentru desemnarea persona non grata ca Lu.

În Franța, comentariile au alimentat suspiciuni cu privire la gândirea adevărată a Beijingului cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și au ridicat îndoieli cu privire la fiabilitatea Chinei ca partener pentru Franța, la doar câteva săptămâni după vizita de stat a lui Macron în China.

Parlamentarul francez Anne Genetet, care aparține partidului Renaissance al lui Macron, a declarat pentru POLITICO că remarcile ambasadorului au fost „complet opusul” poziției oficiale a Chinei privind integritatea teritorială și că discrepanțele ridică semne de întrebare cu privire la neutralitatea Chinei față de Ucraina.

Beijingul a retractat și a venit cu precizări

Declarațiile lui Lu Shaye, ambasadorul Chinei în Franța, au pus sub semnul întrebării suveranitatea fostelor state sovietice. Conform Ministerului de Externe de la Beijing, remarcile făcute de ambasadorul Chinei în Franța - în special cu privire la Crimeea - „nu au fost o declarație politică” menită să implice China în ansamblu. „Poziția Chinei cu privire la problemele relevante nu s-a schimbat”, a declarat purtătorul de cuvânt al ambasadei într-un mesaj postat pe rețelele de socializare.

De asemenea, acesta a subliniat faptul că discursul ambasadorului a fost doar o „expresie a punctelor de vedere personale în timpul unei dezbateri televizate”. Pe 21 aprilie, pe platoul LCI, a apreciat că „Crimeea a aparținut Rusiei de la bun început”, având în vedere și că toate țările din fosta URSS – precum Ucraina, Belarus sau chiar Lituania – „nu au statut efectiv în drept internațional pentru că nu există un acord internațional care să le concretizeze statutul de țară suverană”.

Un ultim punct asupra căruia ambasada și-a exprimat dezacordul: „Cu privire la suveranitatea teritorială, poziția părții chineze este consecventă și clară. Partea chineză respectă suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor țărilor și susține scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite... Partea chineză respectă statutul țărilor suverane ale republicilor apărute după destrămarea Uniunii Sovietice”.

Redăm în continuare traducerea din limba chineză a comentariului lui HuXijin, fost redactor șef la Global Times.

Foto: Hu Xijin, fost redactor șef al ziarului Global Times și comentator al acestuia, Sursa: aici

„Atacul asupra lui Lu Shaye, ambasadorul Chinei în Franța, continuă să se răspândească după interviul televizat (*din data de 21 aprilie, de postul francez LCI) , 80 de parlamentari europeni cerând în comun Franței să-l expulzeze. O astfel de solicitare este desigur absurdă și nerezonabilă. În opinia mea, Franța nu va ceda presiunii acelor parlamentari.

Asta, în primul rând pentru că, Lu Shaye este ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în Franța, are autoritate deplină de a reprezenta guvernul chinez în afacerile chino-franceze și este responsabil pentru relația bilaterală. Problema Ucrainei nu este de competența lui. Presa franceză i-a luat un interviu și i-a adresat întrebări cu privire la problema Ucrainei, ceea ce i-a oferit posibilitatea de a-și exprima opiniile generale. Deși este diplomat, reprezentarea sa oficială se reduce foarte mult dacă vorbește despre chestiuni din afara sferei sale de competență în conversații libere, precum cele televizate. Cu privire la problema Ucrainei și a statutului fostelor state sovietice, China are multe declarații oficiale, iar aceste declarații împreună constituie poziția sa oficială cu privire la aceste probleme, poziții care sunt clare pentru Europa și pentru întreaga lume.

În al doilea rând, interviul cu ambasadorul Lu Shaye a fost foarte lung. Am citit cu atenție toate declarațiile sale și nu au fost probleme. Remarcile sale specifice cu privire la problema Ucrainei ar trebui înțelese în contextul întregului interviu și nu ar trebui să fie analizate separat. Mai mult, într-o conversație în afara scenariului cu un reporter, ceea ce trebuie subliniat este cantitatea de informații pentru a înțelege problema, și nu acuratețea. O astfel de discuție trebuie protejată de dreptul la liberă exprimare. Ambasadorul Lu a oferit mai multe informații despre chestiuni care nu sunt în sarcina sa și nu a tras concluzii arbitrare. Presa franceză a solicitat un astfel de interviu exclusiv. Franța în ansamblu ar trebui să protejeze libertatea de exprimare a ambasadorului Lu și nu ar trebui să se întoarcă și să facă denunțuri politice ulterior. A face acest lucru ar fi o rușine pentru țară (pentru Franța).

În al treilea rând, unele mass-media occidentale au descris apariția ambasadorului Lu la televiziunea franceză și răspunsul său la întrebările repetate ale reporterilor drept diplomația „lupului războinic”. Aceasta este este un lucru ofensator și este extrem de nedreaptă. Atunci când diplomații chinezi sunt intervievați, aceștia nu explică pur și simplu politica externă a Chinei conform scripturilor, ci își exprimă opiniile relativ liber, ceea ce așteaptă în general organizațiile media occidentale. Reporterul care l-a intervievat pe ambasadorul Lu Shaye i-a adresat întrebări într-o manieră foarte agresivă, iar ambasadorul Lu a răspuns foarte politicos. Etichetarea unei astfel de performanțe drept „lup războinic” nu are deloc o bază reală și nu va face decât să creeze mai multe obstacole în calea schimburilor dintre China și Occident.

În cele din urmă, vreau să le transmit aici internauților că ambasadorul Lu este diplomat. El trebuie să răspundă la atacuri într-un mod diplomatic pentru a clarifica aceste neînțelegeri. În primul rând, trebuie să îl sprijinim. În al doilea rând, sentimentele noastre interne nu ar trebui să limiteze diferitele activități de comunicarea ale ambasadorului Lu. Ar trebui să încurajăm soluționarea finală a problemei, astfel încât relațiile China-Franța și China-UE să continue tendința de creștere a înțelegerii reciproce în contextul tensiunilor și de a digera și tolera diferențele.”

Sursa: aici, 24 aprilie 2023.

Echipa de traducători a Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul ISPRI: Paula Toma (coordonator proiect „China la zi”).