Ziua Mondială a Presei și provocările jurnalismului de calitate

În 2023, România a urcat 3 locuri în Indexul Libertății Presei la nivel mondial (World Press Freedom Index): de pe locul 56 în 2022, țara noastră se situează anul acesta pe locul 53. Suntem mult mai jos decât Republica Moldova care se afla în 2022 pe locul 40, iar anul acesta a urcat pe 28.

FOTO Shutterstock

Vecinii de la sud stau mai prost decât noi: Bulgaria era pe locul 91 în 2022, iar azi este pe 71. Raportul organizației Reporteri fără Frontiere atrage atenția asupra agresivității crescânde la care sunt supuși jurnaliștii din lumea întreagă din partea autorităților și asupra animozităților și urii propagate pe social media împotriva angajaților din presă. (Sursa: 2023 World Press Freedom Index – journalism threatened by fake content industry | RSF).

În același Index al Libertății Presei al organizației Reporteri fără Frontiere, pe primele poziții sunt țările nordice, printre  cele mai democrate și mai libere state ale lumii. Locul 1 este Norvegia în 2023, la fel ca anul trecut. Regimurile cu cea mai puțină libertate a presei sunt guvernările comuniste autoritare de la coada clasamentului: Coreea de Nord este și anul acesta pe ultimul loc, iar China este pe penultimul. Nu e nicio surpriză cu privire la faptul că Rusia, în contextul războiului din Ucraina, de pe 155 a ajuns în 2023 pe poziția 164. Indexul cu privire la libertatea presei semnalează problemele pe care le au ziariștii din regimurile iliberale din Uniunea Europeană: Ungaria era pe 85 anul trecut, iar acum este pe locul 72. Polonia se situa pe locul 66 în 2022, acum pe 57.

În anul 1993 Adunarea Generală a Organizației Națiunilor a declarat 3 mai drept Ziua Mondială a Libertății Presei acționând la o recomandare adoptată de Conferinţa Generală UNESCO în 1991. Anul 2023 marchează, așadar, 30 de ani de când a fost celebrată pentru prima orală World Press Freedom Day sau Ziua Mondială a Presei. (Sursa)

Prin comparație cu anii 90, statele lumii, printre care și România, au înregistrat progrese incontestabile în privința libertății presei și a libertății de exprimare. Națiunile Unite subliniază că „libertatea de exprimarea este o condiție obligatorie în democrația modernă pentru ca cetățenii să se bucure de toate celelalte drepturi ale omului”. (Sursa). Din păcate, pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au afectat activitatea de presă, așa cum criza financiară globală din 2008-2010, recesiunea și revoluția tehnologică generată de companiile Big Tech și de platformele digitale au avut un impact nefast asupra redacțiilor de știri și asupra jurnalismului tradițional generând șomaj în rândul lucrătorilor în presă, salarii mai mici și reducerea veniturilor din publicitate.

Unul din indicatorii prin care măsurăm azi democrația modernă o reprezintă presa independentă, diversă și plurală, gradul în care jurnaliștii sunt liberi să se exprime și să își desfășoare activitatea de colectare și verificare a informațiilor. Raportul Global UNESCO din 2021-2022 cu privire la libertatea de exprimare în 144 de țări atrage atenția asupra declinului libertății presei. Potrivit UNESCO, între 2016 și 2021, 85 % din populația lumii a suferit o pierdere a libertății media în țara lor de origine.

Comunicatul de presă al Consiliul UE din 2 mai 2023 cu prilejul Zilei Mondiale a Libertății Presei insistă asupra libertății de exprimare ca valoare care stă la fundamentul democrației contemporane: „Protecția libertății de exprimare, înscrisă în Declarația universală a drepturilor omului în urmă cu 75 de ani, rămâne o prioritate-cheie pentru acțiunile pe care UE le întreprinde în domeniul drepturilor omului. Anul acesta ne alăturăm UNESCO pentru a sublinia că astăzi, mai mult ca oricând, libertatea de exprimare este esențială pentru toate celelalte drepturi ale omului și contribuie în mod decisiv la „Conturarea unui viitor al drepturilor”.

Libertatea presei este în prezent în pericol în majoritatea țărilor lumii. Jurnaliștii, lucrătorii din mass-media și toți cei care aduc publicului informații independente de calitate, scot la lumină atrocități și încălcări grave ale drepturilor omului și le cer socoteală celor aflați la putere sunt din ce în ce mai mult supuși discreditărilor, amenințărilor și atacurilor, inclusiv prin dezinformare. Reporteri care relatează din Ucraina atacată, jurnaliști din Belarus și Afganistan, mass-media independentă din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, jurnaliști locali din America Centrală, laureați ai Premiului Nobel din Filipine și Rusia și mulți alți lucrători din mass-media din întreaga lume, inclusiv din Europa, continuă să plătească un preț ridicat pentru faptul că își fac meseria.

Jurnalistele sunt în mod special vulnerabile la amenințări și atacuri din ce în ce mai numeroase, atât offline, cât și online. Acestea sunt expuse stigmatizării, discursurilor sexiste de incitare la ură, trollingului, violenței sexuale și bazate pe gen și chiar uciderii. 73% dintre jurnaliste au fost victime ale amenințărilor, abuzurilor și hărțuirii online în cursul activității lor. Niciodată nu au fost atât de multe jurnaliste în închisoare ca în prezent”. (Sursa).

Presa independentă și ascensiunea tehnologiilor digitale au asigurat circulația liberă a ideilor și a informațiilor. Cu toate astea, presa liberă, siguranța jurnaliștilor și libertatea de exprimare sunt în continuare sub atac, la fel ca alte drepturi și libertăți ale omului și cetățeanului. Platformele digitale și noile tehnologii promovate de giganții IT au dezvoltat în același timp mediul favorabil de amplificare al dezinformării, al propagandei și al discursului urii. Dreptul la informare corectă, viața privată, demnitatea persoanei sunt ținte constante ale minciunilor, denigării și manipulării online.

Chiar dacă televiziunea rămâne principalul mediu de entertainment și de informare preferat de către români, categorii tot mai semnificative de public își culeg din ce în ce mai mult informațiile politice de pe rețele sociale. Smartphone-ul este unul din principalele canale de acces și consum al știrilor și conținutului online din țara noastră. Presa online din România și din alte state din regiune funcționează la rândul ei sub presiunea modelului neoliberal căutând permanent trafic, audiență, rating pentru a-și crește veniturile din publicitate.

Articolele de presă sunt adeseori redactate pe site-urile de știri pentru algoritmi și clickbait, nu pentru interesul public. Intrate în competiție cu conținutul generat de utilizator pe social media, redacțiile de știri au de ales pe de o parte între onestitate, acuratețe, verificarea informațiilor înainte de publicare și punerea în context și pe de altă parte partizanat, subiectivism, militantism, răspândirea rapidă de știri insuficient verificate, etichetări, zvonuri, acuzații sau insinuări, conținut amator care generează trafic.

Cu atât mai mult, în contextul războiului informațional / hibrid, al amenințărilor din partea unor actori politici, de exemplu Rusia lui Putin, care folosesc armate de troli pentru campanii de dezinformare, destabilizare și propagandă, al viralizării de știri senzaționale și de teorii ale conspirației amplificate de boți și algoritmi, misiunea jurnaliștilor profesioniști și anume aflarea adevărului - care adeseori e plicticos și nu generează cifre impresionante de audiență -, acuratețea și verificarea informațiilor din surse multiple, adică asumarea responsabilității de a informa în interesul public, nu al ratingului sau al veniturilor din advertising, au o miză cu atât mai semnificativă. Democrația modernă este în pericol atâta vreme cât jurnalismul de calitate și presa sunt sub atacul subfinanțării și al presiunilor politice și comerciale, în plin proces de deprofesionalizare și funcționând într-un model în goană permanentă după conținut generator de trafic și audiență care lasă în plan secund interesul public.