Dr. Sorina Ispas, specialist în diabet și nutriție, adevărul despre suplimentele alimentare pentru slăbit: cât de eficiente sunt și ce riscuri ascund
0Într-o lume grăbită, în care soluțiile rapide par mai atractive decât obiceiurile construite în timp, suplimentele sunt adesea prezentate ca scurtături către energie, imunitate sau longevitate. Reclamele exploatează dorința noastră de a avea rezultate fără efort, promițând beneficii spectaculoase, fără a aminti de importanța alimentației echilibrate, a mișcării sau a odihnei. Astfel, se creează o tensiune între imaginea produsă de marketing și realitatea științifică: suplimentele pot fi utile în anumite contexte, dar nu pot înlocui fundamentele unui stil de viață sănătos.
Dr. Sorina Ispas, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, a explicat pentru „Weekend Adevărul“ care este pericolul la care ne expunem, dar și cum suferă corpul nostru dacă luăm suplimente alimentare fără să cerem sfatul unui medic.
„Weekend Adevărul“: Înainte, ca să scapi de kilogramele în plus, era o singură soluție: să mănânci mai puțin, dar acum pe piață au apărut soluții mult mai la îndemână, produse sintetice sau homeopate. Ce spune medicina despre aceste produse?
Dr. Sorina Ispas: În ultimii ani, piața suplimentelor pentru slăbit a explodat. Reclamele pentru suplimente sunt atât de frecvente încât imprimă ideea că fac minuni fără ajutorul unui stil de viață sănătos. Reclamele sunt foarte atractive, dar știința arată că efectele reale asupra greutății sunt minime. Dacă înainte soluția era clară – mai puțină mâncare și mai multă mișcare –, acum există produse sintetice, suplimente alimentare sau soluții homeopate care promit rezultate rapide.
Cât de eficiente sunt aceste suplimente alimentare?
Eficacitate mică spre moderată, frecvent sub pragul clinic relevant. Chiar și când apare o scădere inițială, ea e adesea apă și masă slabă, nu grăsime. În concluzie, eficiența lor este redusă și pe termen scurt, existând riscul să apară fenomenul yo-yo și câștigul ponderal să fie rapid. Apariția memoriei metabolice este esențială în orice proces echilibrat de slăbire.
Care sunt riscurile pentru sănătate în cazul consumului lor? Multe produse se vând online, nefiind supuse niciunui control sanitar, fără să existe informații despre produs în limba română...
Anumite condiții de sănătate neglijate (diabet zaharat, hipertensiune, aritmii, hipertiroidism, boli hepatice/renale) se pot agrava dacă nu se instituie o conduită terapeutică corectă. Am avut situații documentate în care suplimente „naturale“ pentru slăbit au dus la internări de urgență pentru hepatită acută.
Supliment vs tratament
Sunt suplimente alimentare care pot afecta ficatul sau alte organe?
Nu toate suplimentele sunt inofensive. Într-adevăr, unele pot afecta ficatul, rinichii sau chiar sistemul cardiovascular. Există cazuri documentate de hepatită toxică indusă de suplimente pentru slăbit. De asemenea, anumite tratamente pot agrava boli preexistente (hipertensiune, aritmii, diabet). Să nu uităm de ceaiurile în care s-au găsit urme de amfetamină. Nu trebuie să facem confuzie între suplimente, care prin definiție nu au trecut proba studiilor clinice, și tratamentul aprobat care și-a dovedit beneficiile prin cercetare și documentare clară științifică. Tratamentul pentru obezitate este sigur și are baza solidă de cercetare pentru a putea fi aprobat și pus pe piață.
Ce sfaturi le dați celor care, deși nu au prescripție medicală, fac rost de injecții pentru diabetici și apelează la această cale pentru a slăbi? Folosirea Ozempicului a devenit o modă internațională.
Semaglutida orală și dulaglutidul (injectabil) sunt aprobate STRICT pentru managementul diabetului zaharat de tip 2. În schimb, semaglutida injectabilă, liraglutidul sau tirzepatida sunt aprobate pentru tratamentul obezității pentru scăderea în greutate, conform unor criterii specifice (BMI). Formele injectabile (semaglutida injectabilă, tirzepatida) sunt net superioare în pierderea în greutate. Semaglutida, în formă orală, nefiind aprobată pentru obezitate, are efecte mai modeste asupra greutății. În lupta noastră comună împotriva obezității suntem norocoși, deoarece avem tratamente aprobate în România, care și-au dovedit eficienţa și beneficiile multiple sunt documentate prin studii clinice.
Slăbirea trebuie monitorizată
Se pot pierde câteva kilograme într-o săptămână?
Da, dar atenție ce se pierde... de nedorit apă și masă musculară. Monitorizarea corectă este prin evaluare periodică la medic, pentru a verifica dacă s-a pierdut grăsime viscerală, subcutanată sau masă musculară. De aceea, evaluarea compoziției corporale (BIA, DEXA) e esențială pentru a diferenția pierderea de grăsime de cea de masă musculară.
Ce efect are asupra organismului pierderea kilogramelor într-un timp foarte scurt? În cazul multor femei, primează aspectul fizic, dar sunt și boli asociate.
Prin mecanisme de protecție, organismul dorește să restabilească ceea ce a pierdut și acest lucru duce la recâștig rapid al kilogramelor. Efectele negative sunt: pierdere de masă musculară – nu doar de grăsime, ceea ce încetinește metabolismul; deficiențe nutriționale – prin diete extreme sau restricții severe (vitamine, minerale, proteine); dezechilibre hormonale – afectează tiroida, cortizolul, estrogenul/testosteronul; impact cardiovascular – tensiune arterială oscilantă, tulburări de ritm; risc de calculi biliari – mai ales la pierderi rapide, de peste 1,5 kg/săptămână; efect yo-yo – kilogramele pierdute revin adesea, uneori cu surplus; căderea părului, fragilizarea unghiilor și piele lăsată din cauza scăderii bruște a rezervelor de nutrienți și colagen. Ideal ar fi să avem o scădere lentă și constantă (0,5-1 kg/săptămână).
De asemenea, o cură de slăbire trebuie să fie asociată cu activitate fizică, care protejează masa musculară, și cu un plan alimentar echilibrat și o hidratare corectă. În cazul pacienților cu boli cronice, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea, se recomandă monitorizarea medicală și nutrițională.
În alte țări civilizate, care este situația?
Multe „suplimente pentru slăbit“ au fost interzise sau retrase de pe piață din cauza toxicității hepatice sau cardiovasculare. Țările cu acțiuni ferme sunt SUA, Canada, Marea Britanie, Australia. În aceste țări, Ephedra (Cârcei) sau Aristolochia (Mărul lupului) au fost declarate ilegale, în altele sunt interzise, iar importurile, sancționate.
CHEIA SUCCESULUI: calitate mare, cantitate mică
Înfometarea este o soluție? Sunt oameni care mănâncă o zi da, una nu, iar alții spun că nu au mâncat șase-șapte zile.
Înfometarea nu este o soluție și poate provoca carențe severe, tulburări hormonale și efectul yo-yo. Consecințele sunt grave pe termen lung prin scăderea ratei metabolice bazale. Persoana va încerca să slăbească ulterior și nu va putea deoarece și-a diminuat mult rata metabolică bazală prin înfometare. Organismul nostru știe să calculeze inteligent pentru a se proteja. Noi îl derutăm atunci când nu înțelegem că există o matematică în calculul corect al mai multor parametri.
Ca să slăbim e mai eficient să mâncăm mai puțin la aceeași masă sau alimente sănătoase?
Cheia succesului? Calitatea și structura meselor și să nu neglijăm cantitatea porțiilor. Este mult mai eficient să alegem alimente sănătoase, să reducem zaharurile și grăsimile procesate, decât să mâncăm pur și simplu mai puțin, produse cu calorii oarbe.
„Mâncarea sănătoasă poate fi gustoasă“
Care ar fi un meniu zilnic al celor care vor să dea jos din kilograme? Fulgii de ovăz dimineața mai reprezintă o soluție?
Exemplu de meniu zilnic: la micul dejun se pot mânca fulgi de ovăz cu iaurt natural și fructe de pădure (atenție, ovăzul crește glicemia, dar are și fibre care încetinesc absorbția; porția contează). La prânz este bine să mâncăm piept de pui la grătar, salată mare cu legume crude și ulei de măsline, iar la cină, pește la cuptor cu legume la abur. Dacă vrem gustări, acestea pot fi nuci crude, iaurt grecesc, fructe cu indice glicemic mic, adică nu banane și struguri. Și mâncarea sănătoasă poate fi gustoasă, dar și gusturile se educă.
Când este cel mai indicat să consumăm fructe?
Fructele, abundente în vitamine, trebuie consumate în prima parte a zilei, pentru absorbția eficientă a lor. Mic-dejunul nu poate fi înlocuit de nicio altă masă a zilei. Dacă sari peste prima masă a zilei ai tendința să mănânci mai mult la prânz, de obicei produse cu foarte multe calorii, produse procesate, de tip fast-food. Atrag atenția asupra unui fapt: consumarea produselor gustoase, dar nesănătoase, duce la deficiențe de vitamine și minerale, iar copiii mai ales o să sufere de deficiențe de fier, zinc, calciu.
Pâinea neagră este mai sănătoasă decât cea din făină albă? La ce trebuie să ne uităm pe etichetă când o cumpărăm?
Pâinea integrală (din făină cu tărâțe) este mai sănătoasă decât cea albă, pentru că are mai multe fibre și un indice glicemic mai mic. Totuși, etichetele pot fi înșelătoare: o pâine colorată cu malț sau caramel nu este neapărat integrală. La cumpărare, trebuie verificat: primul ingredient să fie „făină integrală“, să aibă minimum 6-7 g fibre/100 g produs, să nu conțină adaosuri inutile de zahăr sau grăsimi hidrogenate. Mie îmi place pâinea de casă. Eu frământ și coc pâine acasă și am siguranța că nu sunt ingrediente extra nedorite.
„Farfuria sănătoasă“ pentru cei mici
În cazul copiilor supraponderali, situația se schimbă? În cazul lor este interzisă total ingerarea de suplimente alimentare, sintetice sau homeopate? Sau de la caz la caz?
Tratamentul lor constă în schimbarea stilului de viață, implicarea familiei, corectarea alimentației și încurajarea mișcării zilnice. În unele cazuri se recomandă consiliere psihologică. Grăsimea viscerală apare și la copii și la adulți și duce la multiple complicații pe termen scurt sau lung. Grăsimile din sânge afectează tot corpul, de la cap până în tălpi.
Ca specialist, cum tratați un pacient mic supraponderal? Sunt tratamente diferite?
Cu blândețe, încercând să înțeleg cauza surplusului ponderal. Sunt copii care au acumulat mai multe kilograme în timpul vacanței, dar nu este o problemă. Nu recomand diete de slăbire în cazul lor. În schimb, recomand efectuarea efortului fizic. Este ideal să fie practicat un sport, într-un cadru organizat, cu un antrenor.
Cum îi determinăm pe cei mici să mănânce și legume?
Copiii mănâncă „cu ochii“. Pe farfurie, legumele trebuie tăiate în forme jucăușe, iar dacă și farfuria este colorată, sunt șanse mai mari ca micuțul să vrea să încerce și legume și să înlocuiască dulciurile. De regulă, cei mici nu fac ce li se spune, ci moștenesc regulile și obiceiurile din familie. Acolo unde părinții mănâncă legume, beau apă și nu suc, sunt activi fizic și nu dorm în fața televizorului, dorm suficient, atunci și copiii lor le vor urma exemplul și nu vor începe masa cu o ciocolată. Potrivit estimărilor, până în 2035, una din patru persoane va trăi cu obezitate și doi din cinci copii vor fi supraponderali sau obezi, la nivel mondial.
Ați avut o campanie prin care le-ați vorbit elevilor de la Colegiul Național „Constantin Brătescu“ din Constanța despre conceptul de „farfurie sănătoasă“.
Da, totul ține de educație, dar cu timpul se învață – și rețete rapide pentru părinți ocupați și să nu uităm să-i implicăm pe copii în pregătirea meselor. Elevii sunt dornici să învețe, ceea ce m-a făcut să cred că am ajuns la sufletul lor. A fost un dialog, nu un monolog. Au ascultat și au pus întrebări pertinente.
Cum arată „farfuria sănătoasă“?
Pe jumătate din farfurie trebuie să avem legume și fructe proaspete, cât mai variate coloristic, pe un sfert să avem carne slabă, pește, ouă, leguminoase, pe încă un sfert să fie pâine integrală, orez brun, paste integrale, iar restul să fie completat de apă, ulei de măsline, avocado, nuci.
Se încarcă comentariile...
