Articole scrise de Viorica Marin

Un regim care părea imuabil se clatină. Un lider care părea etern devine tot mai vulnerabil.

Arhitecții ucraineni caută soluții pentru o realitate în care fiecare zi poate fi ultima.

Într-un moment de cotitură pentru politica externă americană, Donald Trump — omul care a făcut din impredictibilitate o marcă personală — are în mânecă un arsenal de o forță destructivă greu de imaginat.

În doar 48 de ore de la începutul campaniei aeriene asupra Iranului, Israelul a revendicat superioritate aeriană asupra unei zone vaste din vestul țării, inclusiv asupra capitalei Teheran.

Conflictul dintre Israel și Iran reprezintă mult mai mult decât o altă criză din Orientul Mijlociu - acesta marchează apariția unui nou capitol periculos în rivalitățile nucleare, care are potențialul de a remodela riscurile de proliferare globală pentru deceniile următoare.

În plină noapte, cerul Teheranului a fost luminat de explozii violente, într-un episod care, deși încă neconfirmat oficial de regimul iranian, poartă amprenta unui nou val de atacuri israeliene.

Două petroliere s-au ciocnit și au luat foc marți dimineață în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, zonă maritimă de importanță strategică, unde în ultimele zile s-au semnalat interferențe electronice persistente, pe fondul escaladării conflictului dintre Iran și Israel.

După ce a părăsit prematur summitul G7 din Canada, invocând „chestiuni importante” acasă, Donald Trump lasă în urmă o dublă incertitudine: una globală, privind conflictul Iran-Israel, și una internă, legată de coerența propriei politici externe.

Israelul și Iranul se lovesc reciproc cu rachete de cinci zile, iar iranienii spun că nu vor nici războiul asta, nici regimul, dar nici să devină Irak, Siria sau Afganistan.

Departe de titlurile senzaționaliste și de rutina știrilor de front, în cercurile de reflecție academică și diplomatică se conturează tot mai clar o idee care, până de curând, părea hazardată: războiul din Ucraina ar putea lua sfârșit mai repede decât se așteaptă opinia publică internațională — și n

Un nou episod din conflictul ascuns care se desfășoară în paralel cu războiul convențional din Ucraina aduce în prim-plan exclava rusă Kaliningrad. Potrivit unor surse din serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR), o operațiune de sabotaj desfășurată la primele ore ale dimineții de 14 iunie

Atacurile Iranului asupra teritoriului israelian au continuat luni noapte, vizând tot mai des zone civile dens populate.

Până în prezent, salvele de rachete iraniene s-au concentrat asupra zonei Gush Dan/Tel Aviv/centrul Israelului, asupra zonei Haifa și asupra zonei Beersheba.

Atacurile cu rachete lansate de Iran în timpul nopții nu sunt întâmplătoare. Ele răspund unei doctrine militare construite pe fundamente tehnice, nevoi operaționale și un calcul rece al efectului psihologic asupra adversarului, scrie Jerusalem Post.

Ofensiva aeriană lansată de Israel a luat prin surprindere autoritățile de la Teheran și a semănat panică printre civili. Locuitorii își părăsesc casele, caută adăpost sau, pur și simplu, speră că vor scăpa cu viață, scrie The Guardian.

Înainte de declanșarea atacului asupra Iranului, Israelul a intrat în posesia unor informații considerate de oficialii săi drept „aur strategic”: Teheranul desfășura teste avansate pentru construirea unei arme nucleare.

Atacul Israelului asupra Iranului, lansat în zorii zilei de vineri,13 iunie, a fost precedat de o operațiune de infiltrare logistică de proporții.

Atacul Israelului asupra Iranului nu este un episod izolat, ci vârful vizibil al unei ofensive desfășurate sistematic și calculat, în etape, începând cu toamna anului trecut. Fiecare lovitură, fiecare pas, a fost menit să demonteze, bucată cu bucată, rețeaua regională de influență a Teheranului.

Atacurile fără precedent lansate de Israel vineri împotriva unor obiective iraniene nu au avut doar rolul declarat de a neutraliza o amenințare nucleară percepută ca „existențială”.

Tensiunile dintre Israel și Iran, care păreau inițial limitate la cele două state, riscă să se transforme într-o criză regională cu implicații globale.

Într-o atmosferă tensionată și cu mobilizări fără precedent ale forțelor de ordine, orașe din întreaga Americă — de la metropole agitate la comunități rurale — se pregătesc pentru proteste masive sâmbătă, 14 iunie, într-o zi simbolic denumită „No Kings” (Fără regi).

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a transmis un mesaj tăios liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei: „Dacă veți continua să lansați rachete spre populația civilă a Israelului, Teheranul va arde.”

Un atac de amploare fără precedent a fost împiedicat de loviturile aeriene ale Israelului. În spatele cortinei, la Teheran, frustrarea a crescut, iar temerile privind revolte interne au devenit reale, scrie ynetnews.com.

După ani de restricții și rute ocolitoare, aviația israeliană are cale liberă până la inima Iranului. Declarația șefului Statului Major al armatei israeliene (IDF) nu e doar simbolică – anunță o schimbare majoră în arhitectura de securitate a regiunii.

Patru persoane au murit, alte 21 au fost rănite, iar sistemul de alertare care trebuia să prevină tragedii a tăcut. Israelul se întreabă acum ce n-a mers.

Criza din Orientul Mijlociu a cunoscut o escaladare majoră vineri noaptea, când Iranul a lansat un atac direct asupra unor obiective militare din Israel, inclusiv asupra sediului central al armatei israeliene din Tel Aviv, cunoscut ca echivalentul Pentagonului.

Pentru prima dată după zeci de ani, trupe active ale Marinei Statelor Unite au fost mobilizate pe străzile unui oraș american. Într-un context tensionat, cu proteste izbucnite în urma raidurilor federale împotriva imigranților, sute de militari au fost desfășurați marți în zona metropolitană.

Washingtonul se pregătește pentru un spectacol militar fără precedent în ultimele decenii, o defilare de amploare organizată pentru a marca 250 de ani de la înființarea Armatei americane. Totuși, evenimentul programat pentru 14 iunie, zi care coincide atât cu aniversarea președintelui Donald Trump.

Israelul este pregătit să declanşeze o operaţiune militară împotriva Iranului, iar în acest context, autorităţile americane anticipează posibile represalii ale Teheranului și au ordonat retragerea personalului guvernamental neesenţial din ambasadele din Irak, Bahrain și Kuweit.

Administrația Trump este prinsă între două direcții opuse de politică externă, într-un moment în care negocierile sensibile cu Iranul sunt în curs.

Într-o atmosferă tot mai încărcată, marile orașe americane devin scene ale unor demonstrații de amploare împotriva politicilor de imigrație ale administrației Trump.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a sugerat marți, în fața Congresului, că administrația Trump ia în calcul reducerea sprijinului financiar destinat Inițiativei de Asistență pentru Securitatea Ucrainei (USAI), în valoare de 300 de milioane de dolari.

Revista „Foreign Policy“ prezintă modul cum ar putea Kievul și Europa să reziste și să învingă Rusia pe cont propriu fără ajutorul Americii.