Trump semnează un ordin executiv dubios care restricționează votul prin corespondență în alegerile americane

Președintele american Donald Trump și-a intensificat campania de răspândire a afirmațiilor sale false despre fraudele electorale masive prin semnarea marți, 31 martie, a unui ordin executiv de o constituționalitate dubioasă, care vizează crearea unui registru național al cetățenilor care ar determina eligibilitatea la vot și ar limita votul prin corespondență în Statele Unite, relatează NYT .

Președintele SUA, donald Trump/FOTO:EPA/EFE

Trump a recunoscut că ordinul executiv, care a venit în contextul în care un proiect de lege pe care îl promovează pentru a restricționa votul prin corespondență a rămas „blocat” în Congres, s-ar putea confrunta cu obstacole legale.

„Cred că este impecabil. Și poate va fi testat. Și poate că nu”, a spus Trump despre ordinul executiv înainte de a-l semna în Biroul Oval.

Președintele SUA nu are autoritate constituțională explicită asupra alegerilor, iar multe aspecte ale ordinului executiv vor fi probabil dificil de implementat.

„Listă națională a cetățenilor”

Ordinul executiv al lui Trump dispune ca Departamentul pentru Securitate Internă să creeze o „listă națională a cetățenilor” bazată pe date din înregistrările de cetățenie și naturalizare, înregistrările de asigurări sociale și alte baze de date federale. Ordinul executiv impune oficialilor federali să furnizeze lista comisiilor electorale de stat și, de asemenea, îi ordonă procurorului general să acorde prioritate urmăririi penale a funcționarilor electorali care furnizează buletine de vot alegătorilor neeligibili. Ordinul executiv dispune, de asemenea, ca Serviciul Poștal al SUA să nu furnizeze buletine de vot persoanelor care nu se află pe „lista națională a cetățenilor”.

Experții electorali și oficialii electorali democrați din stat au respins directiva lui Trump ca fiind invalidă din punct de vedere juridic. Oficialii din Arizona și Oregon au promis că vor contesta ordinul în instanță. Avocatul democrat Mark Elias, specializat în drept electoral, a promis, de asemenea, că va da în judecată ordinul.

„Constituția nu permite puterii executive să preia gestionarea alegerilor, aceasta este treaba legislativelor statale sau a Congresului, așa că nu cred că acest lucru va rezista vreunui control judiciar. Deci este o pierdere uriașă de timp și este o încercare de a atrage atenția administrației Trump. Cea mai mare amenințare la adresa alegerilor americane sunt minciunile lui Donald Trump despre acestea”, a declarat secretarul de stat din Arizona, Adrian Fontes.

Trump s-a concentrat mult timp pe votul prin corespondență pentru a-și susține afirmațiile nefondate despre frauda electorală pe scară largă. Marți, el și-a repetat afirmațiile false despre frauda votului prin corespondență. Frauda electorală este extrem de rară în Statele Unite, iar afirmațiile constante ale lui Trump despre „frauda” pe scară largă în alegeri nu au fost niciodată dovedite sau confirmate, notează NYT.

Constituția SUA nu conferă puterii executive nicio autoritate explicită asupra alegerilor

Aceasta conferă statelor autoritate largă asupra desfășurării alegerilor, inclusiv „momentul, locul și modul” și specifică faptul că Congresul poate adopta legi care reglementează alegerile.

Instanțele au blocat în mare măsură ordinul executiv anterior al lui Trump, semnat anul trecut, care, printre alte modificări, impunea dovada cetățeniei pentru a vota. Iar în ianuarie, un judecător federal a interzis administrației să rețină finanțarea alegerilor federale de la statele care nu își modifică procedurile de vot pentru a se conforma cerințelor lui Trump.

Noul ordin își propune să implice Serviciul Poștal al SUA în controlul accesului la buletinele de vot prin corespondență. Un purtător de cuvânt al Serviciului Poștal a declarat că agenția revizuiește ordinul.

Sean Morales-Doyle, directorul Programului pentru Drepturi de Vot și Alegeri al Centrului Brennan, a numit noul ordin executiv al lui Trump „absolut ilegal”.

„Președintele nu are autoritatea de a stabili reguli care să guverneze desfășurarea alegerilor noastre. Constituția conferă această autoritate Congresului și statelor, nu președintelui”, a subliniat el.

Anunțul lui Trump că guvernul creează un „registru național de alegători” vine în contextul în care administrația sa s-a confruntat cu dificultăți semnificative în eforturile sale de a crea o bază de date națională a alegătorilor. Departamentul de Justiție a solicitat liste de alegători private, needitate, din aproape fiecare stat din țară, dar doar 12 state au fost de acord să furnizeze astfel de informații, potrivit Centrului Brennan.

Eforturile de a forța cel puțin 29 de state să își predea listele electorale prin procese au eșuat până acum

Mai multe state controlate de republicani, inclusiv Utah, Oklahoma și Virginia de Vest, s-au numărat printre cele care s-au opus cerințelor Departamentului de Justiție.

Oficialii electorali subliniază că orice listă electorală la nivel național este probabil plină de erori, deoarece listele electorale din fiecare stat sunt actualizate zilnic: acestea se schimbă pe măsură ce alegătorii se mută, devin cetățeni, împlinesc 18 ani sau decedează. Odată ce o listă națională este creată, aceasta devine imediat învechită.

Trump insistă de săptămâni întregi ca Congresul să adopte un proiect de lege care ar impune cerințe mai stricte de identificare a alegătorilor, restricții privind votul prin corespondență și ar obliga statele să își predea listele electorale Departamentului de Securitate Internă al SUA, astfel încât agenția să poată elimina persoanele etichetate drept „cetățeni non-americani”.

Cu toate acestea, proiectul de lege nu are o cale clară de adoptare, democrații opunându-se în unanimitate legislației, iar unii senatori republicani nesusținând restricțiile privind votul prin corespondență, principala metodă de vot în multe state. Legislatorii au părăsit Washingtonul pentru o pauză programată de două săptămâni vinerea trecută, 27 martie, fără a face progrese semnificative în ceea ce privește proiectul de lege.

Deși Trump a fost mult timp sceptic față de votul prin corespondență și a criticat această practică în timpul campaniei din 2016, el a adoptat o poziție mult mai agresivă atunci când a devenit o povară politică pentru partidul său. Democrații sunt mai predispuși să voteze prin corespondență.

În timpul alegerilor din 2020, democrații i-au depășit semnificativ pe republicani în ceea ce privește votul prin corespondență

După înfrângerea sa din 2020, Trump a făcut din votul prin corespondență o țintă în încercările sale de a submina rezultatele alegerilor, făcând numeroase afirmații false și nefondate despre votul prin corespondență.

În timp ce Trump a continuat să critice metoda de vot, democrații și-au menținut conducerea în ceea ce privește votul prin corespondență în Statele Unite, deși decalajul se redusese. Potrivit Laboratorului de Date și Știință Electorală al Institutului de Tehnologie din Massachusetts, la alegerile din 2024, 37% dintre democrați au declarat că au votat prin corespondență, comparativ cu 24% dintre republicani.

Per total, aproximativ unul din trei alegători americani a folosit votul prin corespondență la alegerile din 2024. La începutul acestei luni, Trump însuși a votat prin corespondență într- un scrutin special din Florida .

Mulți încă mai cred că următoarele alegeri din SUA pot „repara” politica americană. Dar problema este mult mai profundă: tot mai mulți americani nu au încredere nici în republicani, nici în democrați. Și această criză nu lovește doar Washingtonul.