Schimbare de obiective: Trump este dispus să pună capăt războiului cu Iranul chiar dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne parțial blocat
0Donald Trump este dispus să pună capăt confruntării militare cu Iranul chiar și cu riscul menținerii închise a Strâmtoarea Ormuz, scrie The Wall Street Journal, într-o analiză care conturează o schimbare vizibilă de ton la Washington.
În ultima lună, liderul de la Casa Albă și-a nuanțat public poziția privind importanța acestei rute maritime vitale pentru comerțul global. Potrivit surselor citate, Trump le-ar fi transmis consilierilor că este pregătit să încheie campania militară împotriva Teheranului chiar dacă accesul prin strâmtoare rămâne parțial blocat. În evaluarea oficialilor americani, o astfel de decizie ar permite Iranului să își păstreze controlul asupra zonei și ar amâna o operațiune extrem de complexă — redeschiderea completă a culoarului maritim.
În culisele administrației, concluzia ultimelor zile este una pragmatică: o intervenție menită să forțeze redeschiderea strâmtorii nu poate fi realizată în intervalul de patru până la șase săptămâni estimat inițial. În aceste condiții, strategia SUA se reorientează către obiective considerate esențiale — slăbirea capacităților navale iraniene și reducerea arsenalului de rachete — urmate de o dezangajare treptată din ostilități. În paralel, Washingtonul mizează pe presiune diplomatică pentru a determina Teheranul să restabilească fluxul comercial.
Dacă însă aceste demersuri eșuează, americanii privesc către aliații din Europa și statele din Golful Persic, pe care îi văd drept potențiali actori principali într-o eventuală operațiune de redeschidere. Opțiunea militară rămâne pe masă, dar nu mai reprezintă, cel puțin deocamdată, o prioritate pentru Trump.
Oscilațiile de poziție ale liderului american nu au trecut neobservate. În declarații anterioare, acesta amenințase inclusiv cu lovituri asupra infrastructurii energetice civile, în cazul în care ruta nu este redeschisă într-un termen limită. Ulterior, a minimalizat importanța strategică a strâmtorii pentru SUA, sugerând că problema ar trebui gestionată de alte state dependente de acest coridor.
Vocea critică vine din zona experților. Suzanne Maloney, vicepreședintă a Brookings Institution, avertizează că o retragere înainte de redeschiderea strâmtorii ar fi „extrem de imprudentă”. Ea subliniază că SUA și Israelul au intrat împreună în acest conflict și nu își pot permite să ignore consecințele.
Impactul economic este deja vizibil și riscă să se amplifice
Piețele energetice globale reacționează în lanț: creșterea abruptă a prețului petrolului — cea mai puternică din istorie într-un interval de o lună — a scumpit energia și a forțat revizuirea în scădere a prognozelor de creștere economică la nivel mondial. Din Asia, unde de la Thailanda până la Pakistan se resimte deja lipsa combustibilului, vin primele semnale ale unei crize în formare.
Datele culese de Bloomberg de la peste 30 de actori din industrie — traderi, directori executivi, brokeri și operatori de transport maritim — converg către aceeași concluzie: amploarea reală a problemei nu este încă pe deplin înțeleasă. Mulți compară situația cu șocul petrolier din anii ’70, dar avertizează că blocarea Strâmtorii Ormuz ar putea genera o criză și mai severă.
Europa ar putea fi următoarea lovită: creșteri accelerate ale prețurilor la energie și posibile penurii de motorină în următoarele săptămâni. În scenariul menținerii blocajului, economia globală va fi forțată să reducă drastic consumul de petrol și gaze. Până atunci însă, prețurile ar putea urca la niveluri care să determine companiile și populația să își reducă cheltuielile — de la zboruri și transport rutier, până la consumul zilnic.
Pe fondul acestor tensiuni, analiștii de pe Wall Street iau în calcul un scenariu extrem: petrolul ar putea atinge pragul de 200 de dolari pe baril, un nivel care ar redefini echilibrul economic global.
Se încarcă comentariile...
