Exclusiv „Voturile ardelenilor nu au ce căuta la sediile UDMR”- Semnalul de alarmă de la vârful Parlamentului European

Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a sesizat autoritățile maghiare privind nereguli în legătură cu votul prin corespondență al etnicilor maghiari din Transilvania. El explică implicațiile alegerilor din Ungaria asupra regiunii și a comunității maghiare din România.

Nicu Ștefănuță

Vicepreședintele Parlamentului European, europarlamentarul din Grupul Verzilor Nicu Ștefănuță, analizează implicațiile alegerilor din Ungaria asupra regiunii și a comunității maghiare din România. De la suspiciuni privind procesul electoral până la vulnerabilități democratice și influențe externe, acesta trage un semnal de alarmă privind direcția politică a Europei Centrale.

Nicu Ștefănuță consideră că maghiarii din Transilvania joacă un rol important în alegerile din Ungaria, însă tot mai mulți nu se mai simt reprezentați nici de Fidesz, nici de UDMR, dorind politici moderne, centrate pe nevoile actuale. El critică monopolul politic exercitat asupra comunității maghiare și sprijinul acordat de UDMR partidului lui Viktor Orbán, sugerând existența unor dependențe consolidate în timp. Europarlamentarul atrage atenția asupra unor nereguli în votul prin corespondență, inclusiv colectarea buletinelor de vot de către UDMR, și critică lipsa de reacție a autorităților române. În plan european, avertizează asupra riscurilor de securitate, inclusiv scurgeri de informații către Rusia, pledând pentru un serviciu de informații al UE. De asemenea, susține necesitatea reformării mecanismelor decizionale europene, consolidarea apărării comune și dezvoltarea unui ecosistem tehnologic independent. În final, subliniază importanța rezilienței democratice și a combaterii vulnerabilităților sociale care pot alimenta extremismul.

„Guvernul Fidesz ajută maghiarii din Transilvania, dar nu ajută necondiționat”

Adevărul: Ce rol crezi că joacă etnicii maghiari din Transilvania în economia alegerilor?

Nicu Ștefănuță: Cred că este un rol important, deși știu că în finalul votului este un impact limitat, cumva. Însă ceea ce simt eu este că foarte mulți din maghiarii transilvăneni nu se mai simt neapărat reprezentanți de politica nu doar a Fides-ului, dar nici a UDMR-ului. Își doresc politici mai moderne, mai adaptate secolului în care trăim și realităților și nu mereu bazate pe mituri și pe istorie și pe mai știu eu ce. E foarte ușor tot timpul s-o dai în victimizare și știm cu toții că pentru națiunea maghiară Trianonul este ceva tragic. Numai că trebuie să privim spre realitățile actuale, spre problemele sociale, problemele tinerilor, problemele accesului la educație. Și atunci soluția mea este ca și statul român și partidele românești să se implice mai mult în chestiunile maghiare și în chestiunile minoritare. Pentru că monopolul nu e bun. Am văzut ce înseamnă monopolul prin UDMR, duce multe ori la chestiuni absurde.

De exemplu, de ce ar trebui UDMR să se exprime public în favoarea unui partid din Ungaria, nu? Ei ar trebui să reprezinte întreaga comunitate maghiară, indiferent de opțiunile lor politice. Ori nu este neapărat normal ce se întâmplă aici.

Este și culmea că UDMR sunt în aceeași familie politică europeană cu celălalt partid, cu Tisza, dar sprijină un partid din zona de extremă dreaptă, respectiv Fidesz.

Cu ce crezi că i-a convins Orban pe cei din UDMR să-l sprijine?

Nu știu și nu înțeleg neapărat această dependență, însă probabil există niște legături construite în timp foarte lung care creează niște dependențe. Multe organizații din zona societății civile maghiare exact asta reclamă, că da, guvernul reprezentat de Fidesz ajută maghiarii din Transilvania, dar nu ajută necondiționat, ci ajută exact condiționant și că doar organizațiile care „pupă inelul” primesc sprijin de la Budapesta.

Voturile prin corespondență, depuse la UDMR

În acest context, ce pot face autoritățile din România? Mă refer inclusiv la problemele pe care tu le-ai sesizat cu privire la modul în care se desfășoară alegerile în Transilvania?

Nu eu le-am descoperit, ci maghiarii le-au semnalat, pentru că nu aș fi îndrăznit să mă bag, dacă nu era o cerere a comunității maghiare, cu zeci de mii de semnături, o petiție Declick, care au arătat mai multe probleme ale votului prin corespondență. Faptul că acesta se poate depune la magazine, la centre de colectare, la partid - UDMR. Asta mi se pare cea mai flagrantă cumva, cum să depui votul la partid...La UDMR care susține deschis FIDESZ... Nu e orice lucru să depui votul undeva, votul trebuie dus eventual la consulat sau prin poștă, sigilat, să ajungă la autoritatea electorală, dar nu la partid. Tu ți-ai dat votul la vreun partid, votând, poate pentru alt partid?

Crezi că autoritățile din România ar putea să facă ceva?

Mi se pare totuși curios că nu au răspuns solicitării comunității maghiare. Adică eu consider că da, autoritățile noastre ar fi trebuit să se sesizeze. România nu e sat fără câini. Chiar dacă este alegerea unui stat, ce se petrece pe teritoriul tău trebuie să verifici. De exemplu, dacă erau alegerile noastre prin corespondență, în Germania, și venea AUR-ul și colectau voturile oamenilor, credeți că autoritățile din Germania nu ar fi zis nimic?

Ați trimis o solicitare Autorității Electorale Maghiare cu privire la aceste nereguli. Ați primit răspuns?

Nu am primit. Am trimis-o vineri și până astăzi nu am primit. Efectiv, am compilat ce mi-au spus oamenii, cei din comunitate, că au văzut, că au strâns ca informații, am compilat și am trimis acestei autorități pentru a ține seama de aceste lucruri. Pentru că oamenii mi-au spus, nu avem prin cine, pentru că dacă UDMR s-a declarat pro-Fidesz, cum să subliniem aceste lucruri la UDMR?

Apar tot mai multe dovezi de scurgeri de informații, de documente din Ungaria spre Rusia. Pare că în acest moment Uniunea Europeană, instituțiile europene sunt victime sigure ale unui astfel de comportament precum cel al Ungariei. Ce se poate face concret împotriva unor asemenea situații?

Se fac pași destul de timizi, dar care cred că devin din ce în ce mai urgenți. Eu cred că ar trebui să avem neapărat un serviciu de informații autonom al Uniunii Europene care să deconspire acest lucru. Suntem totuși o instituție foarte importantă. Nu e posibil să fii sat fără câini, să se scurgă secretele în exterior, să umble spionii pe aici ca prin parc. Nu este normal, efectiv, nu e normal. Eu fac des controale de securitate digitală, de mai multe, pentru că sunt foarte multe și atacuri contra europarlamentarilor. Iranul a fost implicat, Rusia. Sunt tot mai frecvente aceste atacuri, iar noi trebuie să ne apărăm și pentru asta ne trebuie mai multe lucruri. Un serviciu autonom de informații, după mine, ar fi foarte important.

Zilele trecute, într-o analiză a publicației Politico am citit un articol în care mai mulți oficiali occidentali susțineau ideea ca în problema de securitate și politică externă a Uniunii Europene să renunțăm la principiul luării deciziilor cu unanimitate. Se poate face acest lucru fără o schimbare a tratatelor Uniunii Europene?

Nu sunt șanse fără o schimbare a tratatelor. Când există principiul unanimității, cum se face în Consiliul European, ca să depășești situația, este că începi să negociezi cu țara respectivă alte lucruri sau să o forțezi cu ușa. Nu-i bine să fii singurul care se opune în general. Când încep să fie doi, trei sau patru, devine din ce în ce mai complicat să forțezi pe oricine cu ușa. De aceea eu cred că mecanismul acesta trebuie într-adevăr desființat prin tratat și dacă tot începem ar trebui mai multe reforme. Cred că și cetățenii au un apetit un pic mai mare pentru o federație europeană. Ar trebui să începem să lucrăm în asta.

„Nu sunt împotriva unei Europe cu mai multe viteze”

În contextul acesta se vorbește din ce în ce mai mult despre Europa cu mai multe viteze...

Eu nu sunt împotriva acestei idei a unei Europe cu mai multe viteze și vă zic de ce. Pentru că în condițiile de acum, nu poți să oprești pe cei care își doresc să meargă înainte. Ar fi bine să fii printre ei. Adică, după mine, mai bine orice leadership decât niciun leadership. Știu că României nu-i convine, că a fost vorba de primele șase și că de ce nu suntem și noi. Păi nu suntem noi pentru că nu sunt prezenți la marile discuții. Cum a fost Groenlanda, cum au fost mai multe. Noi ne-am dat absenți, nu ne interesează, nu ne privește. Ei, dacă nu ne privesc, atunci nu poți să ai pretenții de leadership.

Apropo de dezbaterile despre bugetul multianual, unii politicieni spun că această comasare a fondurilor de coeziune cu cele de agricultură ar însemna, de fapt, o Europă cu mai multe viteze...

După mine, „pericolul” mai mare este că va duce la o penenerizare, adică o dare a fondurilor pe bază de reforme, ori noi suntem extrem de slabi la a atrage fonduri pe bază de reforme. După mine acesta este pericol mai mare de fapt, pentru că s-ar condiționa fondurile de reforme și ar fi cumva o pedeapsă pentru oamenii normali dacă guvernele lor tărăgănează reforme.

Vorbeai despre un serviciu de informații european. În contextul noii perspective a administrației americane cu privire la NATO se vorbește despre o armată a Uniunii Europene. Cum ți se pare ideea?

E o idee foarte utilă, indiferent de Trump sau nu. Pentru că și Trump, și Statele Unite repetă mereu, stați pe propriile picioare. Și este normal să poți să stai pe propriile picioare și să nu te depinzi doar de o putere mare, localizată totuși la 5.000 de mile distanță. Deci nu se poate să nu ai tu propria ta putere de apărare. Și unde mai pui, cheltuielile cu armata. Sunt nepopulare. Oamenii nu vor să cheltuiască cu armata, însă, dacă e vorba de eficientizare, atunci hai să nu mai cumpărăm fiecare, nu știu câte F-16, câte F-35, ci să-l luăm la comun mai multe. S-ar putea face mult mai eficiente aceste achiziții publice, care sunt foarte costisitoare.

Deci la nivelul acesta de achiziții ziceți, nu să existe o coordonare a deciziilor?

Cam tot asta presupune. Și o coordonare a deciziilor cu un mecanism specific este necesară. Pentru că politica externă este foarte delicată, fiecare stat ține de ea cu dinții, mai sunt și state care mai au pretenții față de alte state UE.

UE, colonie tehnologică. Ce e de făcut

Uniunea Europeană este încă o colonie tehnologică a SUA...

Și un pic a Chinei...

Ce ar trebui să se întâmple ca să ieșim din starea asta?

Sunt încercări interesante, dar nu văd o finalizare a unor proiecte pentru că nu ai un ecosistem pentru finanțare, pentru scalare. Observ și eu și sunt în contact cu oameni care fac, de exemplu, social media european, software open source, AI european. Chiar încercăm și la nivelul Parlamentului European unde mă ocup de partea asta, să cumpărăm mai mult open source sau soluții europene, pentru că nu știm unde ajung datele noastre, și vorbeam înainte chiar de spionaj. Și atunci e foarte important este să dezvoltăm tot ce înseamnă un ecosistem pentru asta, pentru că nu e chiar ușor. Îți trebuie finanțatori ca lumea, îți trebuie posibilitate să scalezi, sunt multe.

Nu ajung fondurile europene pentru astfel de proiecte?

Nu, trebuie și un climat mai favorabil. Trebuie implicat și din mediul privat. Și un climat mai favorabil, dar Europa a reușit de multe ori să facă astfel de lucruri. O finanțare comună aș vedea și pe partea de apărare, ca să spun sincer. Cum s-a finanțat PNRR-ul, așa se ar putea finanța și partea de apărare. Pentru că Uniunea în ansamblu ei, are mai bună bonitate financiară decât orice stat luat separat, inclusiv Germania.

Se vehiculează plătirea creditului din PNRR printr-o taxă pe tranzacțiile digitale. Crezi că ar avea șanse un astfel de proiect?

În Uniunea Europeană încep plățile în 2028 pentru PNRR. Sunt deja previzionate în bugetul următorului exercițiu financiar multianual. Sunt taxele acestea pe plastic, pe carbon și pe digital și transferuri de capital fac parte din ceea ce se numește resurse proprii ale UE. Și da, ar trebui să avem cât mai multe.

Se vorbește din ce în ce mai mult despre o interzice a rețelelor sociale pentru tineri sub o anumită vârstă. Cum vezi chestia asta în Europa?

E necesară, dar trebuie făcută cu cap... Trebuie cuplată cu mai multe lucruri, de exemplu educația părinților, observ asta din poziția de tată, adică degeaba opresc eu accesul la digital al copiilor dacă eu însumi stau cu telefonul în mână non-stop. După aceea mai este designul care dă dependență. Și asta ar trebui reglementată. Adică, una e să, nu știu, să te uiți pe ceva care este destul de inofensiv, alta este să mergi pe TikTok unde poți să ajungi la capătul internetului găsind orice. Deci designul adictiv este alt lucru. Simpla interzicere nu e suficientă.

Apropo de ce vorbeam înainte, că nu există ecosistemul acesta propice dezvoltării de aplicații digitale europene, nu cumva venind cu atâtea reguli împiedicăm dezvoltarea unui ecosistem digital european?

Posibil că ar putea capitalismul să zburde și mai bine fără reguli, însă Europa este un tărâm al regulilor și oamenii apreciază asta. Eu așa cred, că nu ești sunat non-stop de 10.000 de companii care îți vând produse cum ești în alte zone ale lumii unde toate datele tale nu îți mai aparțin. Cred că europenii țin mai mult aceste aspecte. Și nu cred că asta este frâna principală în calea dezvoltării.

„Sper să fie alegeri libere”

Spuneai înainte că ce se întâmplă în Ungaria este un fel de prefațare la ce s-ar putea întâmpla în România în cazul unui guvern autoritar de tip Orban. Ce crezi că se poate face să nu ajungem acolo?

Știu că sună tehnic asta cu reziliența democratică, dar măcar să înțeleagă omul la ce-i bună libertatea. Și mai e ceva, să nu desconsiderăm importanța socialului. Foarte mulți oameni, nu știu, consideră că nu e atât de important și mă uitam și la diaspora. Diaspora nu este în sine suveranistă, extremistă, ci este vulnerabilă. Sunt în țări străine, nu cunosc limba deseori, nu sunt protejați nici de statul nostru și atunci se simt vulnerabili. Și de asta recurg la suveranism și extremism, că li se pare că ar fi mai protejați în ceva ce cunosc bine față de ceva ce nu cunosc deloc.

Cum crezi că se vor derula alegerile în Ungaria?

Nu am estimări, sper doar să fie alegeri libere, sper ca rezultatul să fie acceptat de toată lumea, sper să nu fie furturi, sper să nu fi plăți pentru voturi, sper sa nu fie anulări, sper să nu mai vină nu știu câte operațiuni create să stârnească panică și frică și maghiarii să-și decidă viitorul și viitorul decis prin vot să fie respectat.