„Statul oricum câștigă 1 miliard” versus „Ne-am da foc la valiză” - Experții, divizați pe tema reducerii taxelor la benzină

Decizia Guvernului de plafonare a adaosului comercial la benzină/motorină a fost criticată de toți experții consultați de „Adevărul” și respinsă de Consiliul Economic și Social. Printre specialiștii în energie și economie poziția unanimă este că modul prin care Guvernul vrea să controleze prețul combustibililor este greșit. Nu numai că „între 7 și 10 zile această scădere a prețului va fi anihilată”, dar printre efectele negative ale acestei măsuri se numără chiar penuria de motorină și de benzină. „Vom ajunge cu benzina pe cartelă”, spune economistul Cristian Păun.  

Propunerile Guvernului privind prețul benzinei sunt criticate dur de experți. FOTO: Shutterstock

Unii specialiști propun o metodă alternativă – scăderea taxării, în speță a accizelor, în contextul în care oricum statul ar câștiga 1 miliard de lei, conform unei estimări făcute de PSD, din creșterea prețului carburanților. Un argument în favoarea acestei strategii este faptul că majoritatea țărilor europene au apelat la această soluție.

Alți economiști consultați spun că situația bugetară dezastruoasă nu ne permite o scădere a nivelului accizelor, pentru că, efectiv, „ne-am da foc la valiză”.

Guvernul a anunțat adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care va fi declarată situația de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, în contextul creșterii recente a prețurilor la carburanți. 

Una dintre principalele măsuri prevăzute vizează plafonarea adaosului comercial practicat de operatorii economici din sectorul carburanților: producători, importatori, distribuitori și comercianți. Acesta va fi limitat la cel mult 50% din media adaosului comercial înregistrat în ultimele 12 luni, măsura fiind aplicabilă pe întreg lanțul de aprovizionare. Depășirea acestor limite va fi considerată comportament speculativ și va fi sancționată.

Actul normativ instituie măsuri de prevenire a vânzării de produse petroliere la un preț care depășește valorile preţurilor maximale și introduce posibilitatea ca operatorii economici să diminueze conținut de biocarburant din volumele de benzină puse pe piață de la 8% la minim 2% pentru benzină, pe perioada de aplicare a măsurilor de protecție.

Ședința extraordinară de Guvern, programată inițial pentru marți la ora 17:00, a fost amânată după ce proiectul de ordonanță privind criza carburanților a rămas fără avizele de la Consiliul Economic și Social (CES) și Ministerul Justiției. CES ar putea da mâine avizele.
Blocajul survine pe fondul unor critici dure din partea experților, care avertizează că plafonarea adaosului comercial ar putea genera penurie de benzină și motorină, în timp ce partenerii sociali acuză Executivul că documentul nu oferă nicio garanție clară privind scăderea prețurilor la pompă.

Președintele CES, Sterică Fudulea, a explicat că forma actuală a ordonanței nu răspunde problemelor reale generate de creșterea prețurilor la carburanți.

„Decizia colegilor din plen a fost să amânăm, fiind un proiect de așa mare importanță trebuie discutat mai amplu. Din păcate nu am regăsit informație tehnică în care să fie clar cu cât va scădea prețul la pompă. Nu satisface nevoile partenerilor sociali și ale populației”, a declarat Fudulea.

„Adevărul” a analizat situația cu un expert în energie și mai mulți economiști. Aceștia au încercat să vadă în ce măsură există o altă soluție decât cea propusă de Guvern, în speță, scăderea taxelor. 

Dumitru Chisăliță: „Între 7 și 10 zile această scădere a prețului va fi anihilată”

Expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă, critică măsurile vehiculate privind prețurile carburanților, subliniind limitele și efectele de scurtă durată ale acestora. Într-un interviu pentru „Adevărul”, expertul atrage atenția că impactul ordonanței este redus și diferențiat: „Avem un impact foarte mic, mai ales asupra motorinei, un impact mai mare asupra benzinei”. Această nuanțare este esențială, deoarece evidențiază faptul că intervențiile nu afectează uniform piața.

În cazul benzinei, există o posibilă scădere mai vizibilă: „în cazul unor furnizori la benzina ar putea să atingă valoarea de 50 de bani”, însă chiar și aici efectul depinde de variațiile marjelor comerciale. În schimb, pentru motorină, situația este mai puțin favorabilă: „cel mai probabil discuția ar fi de undeva până în 30 de bani”. Mai grav este că aceste reduceri sunt temporare.

Chisăliță avertizează clar: „între 7 și 10 zile această scădere a prețului va fi anihilată de creșterile din importuri și a cotațiilor produselor petroliere”. Practic, măsura nu rezolvă problema, ci doar o amână.

Critica sa devine și mai directă atunci când analizează construcția ordonanței: „este o ordonanță făcută ca să fie făcută, impactul este mic, pe termen foarte scurt”. Lipsa unor mecanisme dinamice este o problemă majoră: „fără a exista absolut nicio măsură dinamică, în sensul în care să urmărească evoluțiile”. De asemenea, expertul subliniază că nu există o direcționare către categoriile vulnerabile și nici o prioritizare eficientă: „nu există o prioritizare pe cele mai vulnerabile categorii”. În opinia sa, măsura are chiar o tentă populistă: „vine cu această abordare mai spre populism decât spre economie”.

„Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au mers pe fiscalitate”

În comparație cu alte state europene, România nu a ales cea mai eficientă cale. Chisăliță explică: „majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au mers pe fiscalitate”, deoarece aceasta oferă „un impact imediat, un impact semnificativ asupra prețului”. Spre deosebire de eliminarea biocombustibililor, care este „o chestiune complexă” și întârziată de procese tehnice, modificarea accizelor ar produce efecte rapide: „dacă am luat astăzi măsura, astăzi se și întâmplă”.

Pe termen mediu, efectele în economie sunt dificil de estimat din cauza multitudinii de factori: „discutăm de un cumul de factori”, inclusiv energie electrică și gaze. Totuși, direcția este clară: „toate vor influența într-un mod semnificativ creșterea prețurilor la alimente, la produse non-alimente”. Astfel, măsura actuală nu doar că este limitată, dar nici nu reușește să oprească presiunile inflaționiste.

În ceea ce privește evoluția viitoare, expertul propune trei scenarii, de la unul optimist, în care „prețul poate să ajungă undeva la 70-80 de dolari barilul”, până la scenarii pesimiste, cu creșteri semnificative. Totuși, există un element comun: „indiferent de scenarii reducerea prețului va exista”, dar momentul diferă considerabil. 

Cel mai mare risc identificat de Chisăliță nu este însă nivelul prețurilor, ci disponibilitatea resurselor: „cel mai mare pericol îl reprezintă penuria”. Într-un astfel de scenariu, costul devine secundar: „e mult mai bine să plătești oricât decât să nu ai acel produs”.

Expertul scoate în evidență limitele unei politici reactive și insuficient fundamentate, subliniind necesitatea unor măsuri structurale, rapide și bine țintite pentru a gestiona eficient criza energetică și efectele sale economice

Radu Nechita: „Prețul ne roagă frumos să mergem pe jos”

Economistul Radu Nechita, cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai, critică și el intervenția statului în piața carburanților, în special prin plafonarea indirectă a prețurilor. Economistul pornește de la ideea că astfel de măsuri reflectă o înțelegere deficitară a mecanismelor economice: „cu așa educație economică, avem măsuri politice de această natură”.

Punctul central al argumentației sale este rolul esențial al prețului într-o economie de piață. Nechita explică foarte sugestiv: „prețul este ca un fel de termometru”, care indică raritatea resurselor și dificultatea de aprovizionare. Creșterea prețurilor nu este arbitrară, ci transmite un semnal clar: „petrolul și produsele derivate sunt mai rare, mai dificil de găsit”. În acest sens, prețul are și o funcție de reglare a comportamentului consumatorilor: „ne roagă frumos să mergem pe jos, să fim mai atenți la turații, să mergem mai mulți într-o mașină”.

Din această perspectivă, intervenția statului prin limitarea adaosului comercial este nu doar inutilă, ci chiar dăunătoare. „Dacă vii și blochezi prețul, elimini semnalul”, avertizează economistul. El folosește o analogie sugestivă pentru a ilustra consecințele: „nu mai folosești un termometru adevărat, ci unul de jucărie”. Cu alte cuvinte, problema nu dispare, ci devine mai greu de observat și, implicit, mai greu de gestionat.

Un alt punct important este critica noțiunii de „speculă”, frecvent invocată în discursul public. Nechita demontează această idee: „toată lumea speculează”, fie că este vorba despre alegerea unei facultăți sau cumpărarea unui apartament. În opinia sa, utilizarea acestui termen denotă „un nivel scăzut de educație economică” și introduce „o judecată morală pe un lucru care se întâmplă peste tot”.

Chiar dacă admite că plafonarea adaosului este mai puțin rigidă decât o plafonare directă a prețului, economistul o consideră tot nocivă: „este o măsură nocivă, dar mai puțin nocivă decât ar putea să fie”. Formula sa ironică sintetizează perfect situația: „hai să vedem partea plină a paharului cu otravă”.

„Am fi putut să cerem reducerea accizelor”

Nechita atrage atenția și asupra efectelor asupra mediului de afaceri: „guvernul trage un șut în sectorul privat”, în special asupra operatorilor din domeniul petrolier. În opinia sa, problema reală nu este lipsa soluțiilor, ci contextul bugetar: „dacă nu am fi în situația bugetară absolut catastrofală am fi putut să cerem reducerea accizelor”.

În comparație cu alte state europene, România are un nivel ridicat al accizelor: acestea sunt peste media europeană. Chiar dacă „guvernul ar putea să reducă nivelul accizelor”, acest lucru nu se va întâmpla: „când foamea de bani este la nivelul ăsta, nu”. Explicația este simplă: accizele generează venituri consistente la buget, iar contextul fiscal împiedică orice relaxare.

Pe de altă parte, economistul identifică și o măsură pozitivă: „eliminarea obligației de a introduce biocombustibil este cea mai bună măsură”. Mai mult, el consideră că aceasta ar trebui să fie permanentă. Critica sa este dură: „noțiunea de biocombustibil este o aiureală absolută”, deoarece implică „să ardem mâncare în loc să ardem petrol”. Dincolo de ineficiența economică, există și consecințe ecologice: „mărești cererea de produse agricole”, ceea ce poate genera dezechilibre majore.

Nechita concluzionează arătând că piața transmite semnale esențiale prin prețuri, iar distorsionarea acestora nu face decât să agraveze problemele existente. „În lipsa unor politici fiscale coerente și a unei înțelegeri reale a mecanismelor economice, măsurile adoptate riscă să fie nu doar ineficiente, ci chiar contraproductive pe termen lung”, arată el.

Negrescu: statul câștigă 1 miliard de lei de pe urma creșterii carburanților

„Să spunem în primul rând că sunt niște măsuri cu dublu tăiș. Pe de-o parte vin să securizeze cantitatea de carburanți necesară consumului în momentul de față. Practic, jucătorii din piață nu vor mai putea face exporturi decât cu acordul autorităților. Este menită această decizie să asigure disponibilitatea la pompă, să nu avem o penurie, să nu avem o raționalizare a consumului. Dar, pe de alta parte, ridică mari semne de întrebare legat de efectele plafonării adaosului comercial pentru jucătorii din piață petrolului. Mulți dintre jucătorii din piață vor trece pe pierdere, ca urmare a acestei decizii a Guvernului. Pare că nu există un studiu de impact legat de măsurile propuse”, susține economistul Adrian Negrescu. 

Din calculele făcute de economist rezultă că câștigul real pentru fiecare litru de carburant este undeva în jur de 50 de bani. „Ce înseamnă 50 de bani raportat la prețul de 10 lei? Cred că este aproape nimic. Iar, din această perspectivă, cred că soluțiile trebuiau regândite, trebuiau să găsim alte soluții cu un impact mai mare. Sunt multe semne de întrebare legat de modul în care statul intervine în activitatea unor agenți economici, care aveau bugetate niște business-uri.”

El crede că un studiu de impact legat de evoluția prețului carburanților ar putea să demonstreze care sunt veniturile suplimentare pe care statul le realizează de pe urma creșterii prețului carburanților.

„Iar acest venit suplimentar, estimat recent, chiar de cei de la PSD, undeva la nivel de 1 miliard de lei de pe urma creșterii carburanților. Atentie, această estimare era găsită în programul social al PSD-ului în legea bugetului. Deci există un câștig în plus al guvernului la care, din punctul meu de vedere, statul putea să renunțe. Altfel spus, se puteau găsi soluții pentru a reduce taxele pe carburanți, mă refer la o acciză dinamică care să evolueze în funcție de creșterea prețului petrolului și care practic să securizeze veniturile statului, așa cum sunt prevăzute de Legea bugetului, iar ce este peste aceste încasări, bineînțeles să se întoarcă înapoi în economie, pentru că, da, poate statul se bucură că ia mai mulți bani la buget, dar din păcate ce ia pe mere dă pe pere, în sensul că încasările din taxe și impozite de pe urma economiei vor fi mai mici”, a arătat el.S

„S-ar putea ca mulți dintre jucătorii din piată să se vadă pe pierdere”

Creșterea prețului la carburanți în România este cu cel puțin 20% mai mică față de alte economii pentru simplul motiv că benzinarii și-au redus la minim adaosul comercial, câștigul potențial din vânzarea de carburanți, special pentru a face vânzări, detaliază economistul. „În condițiile în care statul vine și le reduce la jumătate acest adaos comercial, s-ar putea ca mulți dintre jucătorii din piată să se vadă pe pierdere. Iar acest lucru va determina o scădere a importurilor de carburanți în România și probabil penurie în stații”, avertizează el. 

Altfel spus, vom vedea multe stații care nu vor mai avea ce să vândă în orizontul următoarelor 2-3 luni, dacă se menține această decizie cu plafonarea adaosului comercial.

„Pare că nu a existat că nu a existat o discuție și cu jucătorii în domeniu. Adaosul comercial include toate cheltuielile companiei legate de funcționarea acestora. Să îi reduci, practic, la jumătate potențialul de cheltuieli al acestor companii, mi-e teamă că va duce la închiderea multor stații de benzina și, probabil, la o raționalizare a consumului în orizontul următoarelor luni”, a concluzionat Negrescu. 

Păun: „ne vom trezi, fără doar și poate, cu cartelă de benzina”

Economistul Cristian Păun avertizează că măsurile luate pot duce la raționalizarea consumului.

„Noi ne-am gândit să adoptăm niște măsuri care micșorează și mai mult oferta, micșorează și mai mult paleta de opțiuni pe care o avem la dispoziție. Este o măsură absolut nătângă, care nu va duce la scăderea prețului la pompă, semnificativ, și care, în final, ne poate împinge foarte ușor către următoarea măsură nătângă, din lipsa petrolului și a benzinăriilor care stau mai degrabă închise, ne vom trezi că va trebui să raționalizăm consumul și ne vom trezi, fără doar și poate, cu cartelă de benzina, cu alte prostii, în condițiile în care trebuia să așteptăm puțin, pentru că piața oricum se va regla”.

La aceste prețuri mari, va apărea acea producție care acum lipsește din peisaj, arată el: „Producția care lipsește din peisaj nu este foarte mare, vreo 7% din producția globală lipsește, care poate fi compensată, după părerea mea, de către producătorii din alte zone ale lumii, măcar jumătate din această problemă poate fi ușor compensată din altă parte în următoarele săptămâni. Adică piața se va calma și se va tempera cu siguranță, iar noi declarăm stare de urgență, mă mir că nu ne obligă să purtăm mască și să stăm izolați în casă. Și mă mir că nu se scot și tancurile pe străzi ca să apere benzinăriile sau să apere, nu știu ce să apere, ordinea și disciplina pe stradă”.

„Putem să câștigăm maxim 1,2 lei din prețul final prin reducerea accizei”

Întrebat dacă ar fi o soluție mai bună o reducere de taxe, el a susținut: „Ar fi fost o soluție dacă n-am fi avut niște iresponsabili acum un an, doi, care și-au bătut joc sistematic de finanțele publice ale României, ne-au adus într-o zonă de deficit extrem de periculoasă, care a și încetinit creșterea economică și a generat inflație. Dacă am fi avut niște politicieni responsabili, probabil că am fi avut și spațiul fiscal pe care să punem mâna când vine criza.”

Economistul susține că această criză ne lovește mai tare decât pe alte țări deoarece „avem visteria goală, avem magazia de lemne goală. Nu avem pe ce să punem mâna”.

El susține că, deocamdată, variantele pe care le avem la dispoziție sunt destul de limitate.

„Și oricum, chiar și dacă am dat în spate acciza, nu o putem da de tot în spate, putem să o dăm maxim 1,2 lei, pentru că noi avem o acciză de 3 lei la litru și minimum pe care ne lasă Uniunea Europeană este 1,8 lei. Deci putem să câștigăm maxim 1,2 lei din prețul final, doar că jumătate din accize vin din carburanți -energie, gaz și petrol, cealaltă jumătate vine din tutun. Acolo să zicem că nu e criză și se încasează consistent accize în continuare. Dar pentru jumătate din accize, contează foarte mult acest sector energetic de gaz, petrol și așa mai departe.”

Astfel, o înjumătățire aproape a accizei duce rapid la un impact bugetar estimat undeva la 0,3-0,5% din PIB.

„Adică asta s-ar adăuga instant la deficit și în loc să avem deficitul pe care l-am prognozat, iar ne ducem către șapte, șapte și ceva, iar părem neserios și nu putem să ne permitem. Acum noi am semnat o foaie de parcurs, a doua cu Uniunea Europeană, în care ne-am angajat că nu ne abatem de la corecțiile fiscale pe care le-am agreat cu ei pe a doua foaie de parcurs. Dacă am face treaba asta, clar ne-am da foc la valiză și credibilitatea noastră internațional ar fi extrem de afectată”, conchide el.