Apar noi detalii despre avionul prăbuşit la Iaşi. Aparatul a avut recent o defecţiune la motor. Ce spun specialiştii

Apar noi ipoteze privind cauza prăbușirii avionului într-o unitate militară din Iași. Specialiștii consultați indică o posibilă defecțiune la motor și o manevră riscantă la altitudine joasă.

Sâmbătă, 27 septembrie, un avion de agrement de mici dimensiuni s-a prăbușit în perimetrul unei unități militare din Tătărași, Iași, în timp ce încerca să revină la aerodromul de origine, situat în apropiere, la scurt timp după decolare. La manșă se afla arhitectul ieșean Marian Jan Chirița, care a fost grav rănit în urma impactului. Medicii au fost nevoiți să-i amputeze ambele picioare, iar starea sa rămâne critică, astfel că s-a solicitat transferul de urgență într-o clinică de specialitate din afara țării.

Ce spun specialiştii

Ancheta privind cauza prăbuşirii avionului este în curs de desfăşurare, iar în lipsa unor concluzii oficiale, presa locală a căutat informaţii la piloți amatori și experți în domeniul aviatic, care oferă primele ipoteze plauzibile privind cauzele prăbușirii.

Conform acestora, avionul ar fi suferit o defecțiune la motor, iar pilotul a încercat să revină urgent la aerodrom. Principala problemă a fost însă faptul că manevra s-a produs la o altitudine prea joasă, ceea ce a compromis capacitatea aeronavei de a plana sau de a efectua un viraj în siguranță.

„Cu cât ești mai sus, cu atât îți asigură o distanță mai mare”, a explicat, pentru ziaruldeiasi, un expert în aviație, sub protecția anonimatului.

Un alt specialist a detaliat mecanismul pierderii de portanță în timpul virajului.

„Practic, nu mai are portanță decât pe o aripă. La o altitudine mică, nu mai ai timp de corectare. E o manevră extrem de riscantă”, a indicat acesta o posibilă cauză a prăbuşirii avionului de mici dimensiuni.

Aeronava prăbușită era un avion cu două locuri, clasificat ca aparat de zbor de agrement, aflat în evidența Aeroclubului „Alexandru Matei” din Iași, unde sunt parcate zeci de avioane ușoare, multe dintre ele fiind pilotate de amatori cu brevet. Acestea sunt folosite atât pentru zboruri deasupra orașului, cât și pentru curse mai lungi, uneori internaționale.

„Avioanele mici sunt relativ ieftine, dar întreținerea și verificările tehnice sunt costisitoare. Trebuie să știi când să renunți”, a spus fostul preşedinte al Consiliului Județean Iași, Maricel Popa, el însuşi posesor al unui brevet de zbor.

Tot el a declarat şi faptul că pilotul Marian Jan Chirița ar fi avut recent probleme la motor, care ar fi fost remediate cu doar câteva zile înainte de tragedie, o informaţie care urmează să fie verificată de anchetatori.

Cum planează un avion fără motor

Un aspect tehnic important în analiza acestui tip de incident este așa-numitul coeficient de finețe, un parametru care indică distanța pe care un avion o poate parcurge planat după oprirea motorului, care variază în funcție de modelul aeronavei și de condițiile de zbor.

În teorie, orice avion ar trebui să poată plana suficient pentru a permite pilotului să identifice un loc sigur pentru aterizarea de urgență. Însă, dacă altitudinea este prea mică și manevrele efectuate prea agresiv, timpul și spațiul de reacție dispar.

Cazul prăbuşirii avionului de mici dimensiuni în curtea unităţii militare din Iaşi a fost preluat oficial de Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS), iar specialiștii urmează să analizeze jurnalul de zbor al aeronavei, eventualele reparații recente, precum și datele de pe sistemele de navigație sau comunicație ale avionului.