China crește o nouă generație de miliardari, sub supravegherea strictă a statului. Averea fondatorului DeepSeek o depășește pe cea a șefilor OpenAI și Anthropic

China asistă la ascensiunea unei noi generații de miliardari care își construiesc averile din inteligență artificială, jocuri video și branduri de consum, extinzându-se rapid pe piețele internaționale. Spre deosebire de generațiile anterioare de oameni de afaceri chinezi, aceștia evită însă cu grijă expunerea publică, conștienți că orice decizie politică le poate pune afacerea în pericol, scrie The Economist.

Liang Wenfeng, fondatorul DeepSeek/FOTO:X

Averi construite peste noapte

Potrivit datelor Hurun, China numără în prezent cel puțin 30 de miliardari sub 41 de ani — cu nouă mai mulți decât anul trecut. Cel mai proeminent reprezentant al acestui val este Liang Wenfeng, fondatorul DeepSeek: în urma unei noi runde de finanțare care a evaluat compania la 71 de miliarde de dolari, averea sa a urcat la aproximativ 38 de miliarde de dolari — depășindu-i, potrivit estimărilor The Economist, atât pe directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, cât și pe co-fondatorul Anthropic, Dario Amodei.

Pe locul doi în topul tinerilor miliardari se află Wang Ning, fondatorul Pop Mart, compania din spatele popularelor jucării de colecție Labubu.

Spre deosebire de generațiile anterioare, care își construiau averile din imobiliare sau industrie grea, noii antreprenori chinezi mizează pe jocuri video, branduri de consum, lanțuri de ceainării și cafenele, precum și pe inteligența artificială. Șapte dintre acești antreprenori au devenit miliardari datorită jocurilor video, patru datorită afacerilor cu ceai și cafea, iar alți trei datorită inteligenței artificiale.

Expansiune internațională accelerată

Noua generație de antreprenori se extinde pe piețele externe într-un ritm mult mai rapid decât predecesorii lor. Dacă în trecut companiile chineze aveau nevoie, în medie, de aproape un deceniu pentru a începe expansiunea peste hotare, unele dintre noile afaceri reușesc acest lucru la doar doi ani de la înființare. Lanțul de ceainării Chagee, de exemplu, și-a deschis primul local internațional la doar doi ani după lansare și operează în prezent în nouă țări. Producătorul de electrocasnice Dreame obține aproximativ 80% din vânzări de pe piețele externe, iar Pop Mart a înregistrat anul trecut vânzări de peste 2 miliarde de dolari în afara Chinei — circa 40% din veniturile totale. The Economist atribuie această expansiune rapidă nu doar ambițiilor companiilor, ci și cererii interne slabe din China.

O nouă cultură corporativă

Odată cu afacerile, se schimbă și cultura organizațională. Dacă generația anterioară de companii tech chineze a devenit cunoscută pentru regimul de muncă „996” — de la ora 9:00 la 21:00, șase zile pe săptămână —, tinerii fondatori renunță tot mai frecvent la această practică. Liang Wenfeng susține că „creierul uman este capabil să se concentreze doar 6-8 ore pe zi, iar epuizarea duce la greșeli”. La miHoYo, această abordare este numită principiul „muncă fericită, creștere stabilă”.

Nu toată lumea vede însă cu ochi buni aceste schimbări. Un investitor privat citat de publicație a comentat critic: „Tocmai disponibilitatea de a munci mai mult decât oricine altcineva a construit economia chineză în ultimii 30 de ani”.

Averi însoțite de riscuri tot mai mari

Odată cu creșterea averilor, cresc și riscurile. În urma campaniei președintelui Xi Jinping pentru „prosperitate comună”, marile afaceri private din China s-au confruntat cu un control din partea statului considerabil mai strict. Unul dintre cele mai cunoscute exemple rămâne Jack Ma, fondatorul Ali Baba, al cărui imperiu de afaceri a fost supus unei presiuni ample după ce a criticat autoritățile de reglementare financiară.

Antreprenorii activi pe piețele globale depind, în plus, tot mai mult de deciziile politice din Statele Unite. Fondatorul startup-ului de inteligență artificială Manus, Xiao Hong, ar fi putut deveni miliardar chiar în acest an, însă autoritățile chineze au blocat vânzarea companiei sale către americanii de la Meta.

Potrivit fondatorului Hurun, Rupert Hoogewerf, tinerii antreprenori funcționează cu conștiința că deciziile politice — fie din China, fie din SUA — pot schimba regulile jocului pentru afacerile lor în orice moment. „Se pare că ei consideră că, evitând expunerea publică, își pot menține afacerile pe linia de plutire mai mult timp”, a spus el. Așa ia naștere cea mai globalizată, dar în același timp cea mai discretă generație de miliardari chinezi de până acum.

Presiune globală și control intern

Companiile chineze de inteligență artificială concurează tot mai activ cu liderii mondiali ai domeniului. În ciuda sancțiunilor impuse de Statele Unite, dezvoltatorii din China au reușit să accelereze evoluția modelelor de inteligență artificială prin optimizare algoritmică și utilizare mai eficientă a resurselor de calcul. În același timp, Beijingul promovează activ propriile modele, printre care DeepSeek, pe piețele globale și se opune barierelor tehnologice, susținând un schimb internațional deschis de tehnologii AI.

Totodată, dezvoltarea sectorului tehnologic privat are loc sub un control statal din ce în ce mai strict. Modelul relației dintre autorități și marile afaceri din China presupune dominația statului asupra capitalului privat, iar sistemul de reglementare a inteligenței artificiale a devenit deja unul dintre cele mai stricte din lume, incluzând înregistrarea obligatorie a modelelor AI și controlul algoritmilor.