Strategia bizară a unui stat NATO vecin cu România. Jocul dublu față de Ucraina

La doar o graniță distanță de România, un stat membru NATO trimite semnale complet contradictorii către Kiev: premierul anunță tăierea ajutorului militar, în timp ce ministrul de Externe semnează la Kiev un nou pact de susținere. Generalul (r) Virgil Bălăceanu analizează pentru „Adevărul” jocul periculos în care s-a prins Bulgaria.

Tancurile ex-sovietice vechi ale Ucrainei au folosit muniție din Bulgaria

Bulgaria a fost printre primele state care au sărit în sprijinul Ucrainei, încă din primele ore ale invaziei rusești, în februarie 2022. Deși Sofia a preferat să nu facă public acest sprijin, ulterior chiar ucrainenii au făcut-o.

Într-o țară așa cum e Bulgaria, legată tradițional de Rusia și cu o populație favorabilă rușilor, premierul bulgar de atunci, Kiril Petkov, a ales să acționeze din umbră.

Și chiar dacă per total ajutorul oferit de țara de la Sud de Dunăre nu se poate compara, prin valoare, costuri și importanță, cu cele oferite de state ca Germania, Marea Britanie sau Franța, totul a venit exact în momentul în care Kievul avea mai mare nevoie ca oricând.

Conform presei internaționale, care i-a citat pe premierul Petkov şi pe ministrul de Finanţe bulgar, Assen Vassilev, Bulgaria a furnizat în secret cantităţi importante de combustibil şi muniţie, esențiale pentru ca Ucraina să reziste timp de câteva luni. La fel de important, Bulgaria, la fel ca Polonia și România, a trimis muniție și motorină Ucrainei, de care Kievul avea nevoie disperată, înainte ca NATO, Bruxelles-ul sau alte state să o facă.

Ajutor secret crucial pentru front

Dezvăluiri importante în acest sens au fost făcute de fostul ministru de Externe ucrainean Dmitro Kuleba, potrivit The Guardian. Potrivit acestor date, bulgarii au furnizat Kievului nu mai puțin de o treime din muniţia de calibru sovietic de care armata ucraineană a avut nevoie ca de aer în primele luni de război, dar și 40% din necesarul de motorină al Ucrainei. Și asta nu a fost tot. Deși bulgarii în general s-au opus ca țara lor să ajute Ucraina, iar Petkov a avut de înfruntat inclusiv reticența aliaților săi politici, Sofia a continuat să susțină Kievul. Și pentru că s-a confruntat cu opoziția ministrului Apărării, care refuza să califice invazia drept un act de război, primul-ministru l-a demis, chiar dacă asta a însemnat declanșarea unei crize politice.

Arc peste timp, Bulgaria este condusă de un politician considerat pro-rus, Rumen Radev. Sondajele arată că mai mult de 70% dintre bulgari sunt împotriva ajutorului oferit de Bulgaria Ucrainei. Acest lucru l-a determinat pe Radev să anunțe săptămâna trecută că țara sa iese din Coaliția de Voință care ajută Ucraina. Premierul a făcut public faptul că țara sa va opri ajutorul acordat ucrainenilor.

În schimb, ministrul de Externe al țării vecine s-a aflat, în a doua jumătate a săptămânii trecute, la Kiev pentru forumul Europa de Est-Ucraina. La două zile de la declarația primului-ministru, ministrul Afacerilor Externe al Bulgariei, Velislava Petrova-Chamova, semna la Kiev acordul de susținere al Bulgariei, contrazicându-și indirect șeful, pe premierul Radev.

Astfel, după patru ani se repetă ruptura din Guvernul de la Sofia, în care deciziile premierului bulgar sunt invalidate de un ministru, însă de această dată exact pe dos.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei. În prezent, el este unul dintre cei mai apreciați analiști militari.

Generalul Virgil Bălăceanu remarcă întreg contextul summitului Ucraina-Europa de Sud-Est și aparentele sale paradoxuri.

„Europa de Sud-Est, pornind de la titulatură, înseamnă nu doar statele de la Slovenia la România, Republica Moldova, Ucraina, ci și ceilalți participanți. Albania, Muntenegru. Nu sunt lipsite de semnificație Albania, Muntenegru, Croația. Am avut câteva puncte însă care creează un inedit al acestui summit”, spune generalul Bălăceanu.

El a remarcat, de asemenea, participarea președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, dar și pe cea a ministrului Afacerilor Externe al Bulgariei, Velislava Petrova-Chamova.

„Am remarcat participarea președintelui Vučić. Din punctul meu de vedere, dincolo de situația lui politică extrem de complexă, este un fapt pozitiv. Serbia rămâne orientată și spre Uniunea Europeană. Nu întâmplător a ajuns acolo Vučić, ținând seama și de prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mai mult decât atât, Bulgaria participă la un asemenea summit prin ministrul de externe, deși premierul a anunțat că țara lui nu mai sprijină Ucraina. Nu mai acordă donații Ucrainei”, mai spune generalul.

Miza economică din spatele deciziilor

În această privință, el vine cu o nuanță importantă. Generalul Virgil Bălăceanu amintește și faptul că Sofia a fost printre primele țări care au sărit în sprijinul Ucrainei, deși populația, bulgarii în general s-au opus.

„Aici va trebui să facem o paranteză de fiecare dată, pentru că vorbim, probabil, de ajutor de tip donații. Dar dacă sunt contracte încheiate între ucraineni și firme din Bulgaria, nu cred că aceste contracte vor fi anulate. Să nu uităm că Bulgaria, în prima etapă a invaziei, 2022-2023, poate chiar 2024, a avut o creștere substanțială a produsului intern brut de aproape 4% pe baza a ceea ce a exportat în Ucraina. Pentru că nu puteam să asistăm la o creștere a PIB-ului dacă tot ce a dat Bulgaria, mai ales din punct de vedere al munițiilor de calibrul Tratatului de la Varșovia, ar fi fost donații”, consideră generalul Bălăceanu.

Generalul Virgil Bălăceanu remarcă faptul că această contradicție se înscrie în paradoxul bulgar.

„Este foarte interesantă prezența ministrului de Externe al Bulgariei, care a și semnat declarația. Sigur că declarația spune că vom continua ajutorul pentru Ucraina. În același timp, semnează fiind de acord ca aceiași participanți să acorde acest sprijin, în condițiile în care Bulgaria nu-l mai acordă prin decizie a premierului. Vom vedea ce se întâmplă mai departe, însă noi trebuie să analizăm lucrurile mult mai în detaliu. Și nu cred că modul în care Bulgaria a acționat pentru a se sprijini pe sine, crescându-și produsul intern brut printr-o chestiune de bună și foarte bună orientare legată de conflict, să fie întrerupt”, adaugă generalul.

În opinia sa, Bulgaria ar avea tot interesul să continue cel puțin anumite livrări pentru a ajuta Ucraina. Iar unul dintre motive ar fi pur și simplu pentru că Ucraina a devenit un client important pentru industria de armament bulgară. Deși Kievul nu dispune de bani, ajutorul uriaș oferit de Bruxelles compensează acest lucru. Iar banii Uniunii Europene ajung la Sofia și indirect, prin plăți pentru muniție și armament.

„Oare dacă sunt contracte între partea ucraineană și industria de apărare bulgărească, inclusiv cea de stat, oare se renunță la aceste contracte? Pentru că livrările au fost masive. Probabil nu mai sunt în același ritm, în aceeași cantitate, însă Bulgaria a fost principalul stat care a livrat muniție, calibre ale Tratatului de la Varșovia, o bună perioadă pentru Ucraina. Și a continuat. Vorbim de o creștere de 4% din PIB-ul Bulgariei numai pe baza exportului de echipamente militare și mai ales de muniții către Ucraina. Asta înseamnă că indiferent ce zice Radev, eu cred că cel puțin anumite livrări vor continua, mai ales că sunt avantajoase pentru Sofia”, crede generalul Virgil Bălăceanu.

Mize politice și risc de criză la Sofia

Există și ipoteza că întreg discursul anti-ucrainean al premierului Radev este pentru a satisface solicitările populației, în condițiile în care mai mult de două treimi dintre bulgari vor ca țara lor să nu mai ajute Ucraina. În realitate, Sofia nu ar renunța la afacerile cu Ucraina, care îi aduc sume importante, însă prin aceste mesaje cu tentă anti-ucraineană, Rumen Radev și-ar dori să câștige capital politic.

Există însă și alte ipoteze, iar una dintre acestea ar fi cea a unei rupturi între premier și ministrul său de Externe. În acest caz, Bulgaria riscă din nou o criză politică, dacă Radev va decide să o demită pe tânăra sa ministră.