Poftiţi pe „scaunul de judecată”: urmele justiţiei arhaice au fost păstrate într-un sat din Hunedoara

În curtea bisericii din Almaşu Mic de Munte există un loc unde, în trecut, sătenii îşi organizau propria jusiţie, după regulile comunităţii şi mai puţin după legile statului.

Satul Almaşu Mic de Munte de pe Valea Geoagiului păstrează urmele unui obicei arhaic deosebit. În curtea bisericii vechi de aproape trei secole a rămas „scaunul de judecată”, un loc unde până în urmă cu un secol, spun localnicii,  bătrânii satului se adunau pentru a-i judeca pe răufăcători.

Bârnele de lemn din care era compus „scaunul de judecată” au rămas în curtea bisericii, însă de decenii întregi nimeni nu se mai aşează pe ele, pentru a fi judecat de ceilalţi localnici.

Judecaţi de popor
Oamenii din sat se mândresc totuşi cu obiceiul din trecutul locului, în care mai trăiesc câteva zeci de familii. „Acum mai bine de un secol aici erau aduşi, spre exemplu, cei care furau, pentru a fi judecaţi de săteni. Oamenii de vază erau cei care hotărau dacă hoţul merită pedepsit. De multe ori, ruşinea pe care o purta cel care a greşit, în faţa sătenilor, era o pedeapsaă mai mare decât ar fi acum închisoarea”, relatează Ioan, unul dintre localnicii din Almaşu Mic de Munte.

De cele mai multe ori, povestesc oamenii, judecăţile obşteşti se încheiau cu iertarea ceută de cel împricinat sau, în cazul unor dispute între săteni, cu împăcarea acestora, în faţa bătrânilor. Un astfel de „scaun de judecată” mai poate fi văzut şi în satul Brădet, din aceeaşi zonă a Munţilor Apuseni, dar din judeţul Alba.

Scaunul de judecată din Almaşu Mic de Munte

Hoţii nu au ţinut cont de „scaunul de judecată” din curtea bisericii din sat, astfel că în urmă cu trei ani au furat mai multe icoane vechi, preţioase, din lăcaşul de cult, care au ajuns apoi pe piaţa neagră a operelor de artă. În prezent, biserica din Almaşu Mic de Munte este dotată cu gratii la uşi şi la ferestre.

Vă recomandăm şi:

FOTO Propunere inedită: lasă oraşul şi vino să trăieşti în satele moţilor, din ţinutul vechilor mine de aur          Zeci de case din satele hunedorene ale Ţării Moţilor au fost părăsite odată cu terenurile lor, după ce minele de aur s-au închis. O primărie a lansat o campanie inedită, menită să îi convingă pe oameni să se întoarcă în zona depopulată de munte.

O poveste din Ţinutul Pădurenilor. Satul în care lăzile de zestre ascund comori         Departe de agitaţia oraşelor, sătenii din Arănieş, unul dintre cele mai mici sate ale Hunedoarei, au păstrat tradiţii vechi de secole. Deşi nu se mai adună în număr mare la sărbători şi nu mai poartă, decât cu ocazii rare, costumele pădureneşti, lăzile lor de zestre au rămas ticsite de obiecte de artă populară, comorile lor cele mai de preţ.

Satul crucilor de piatră care spun poveştile eroilor din războaiele trecute        Sătenii din Cerişor au păstrat un obicei vechi de secole. Aproape fiecare gospodărie a satului de munte din Ţinutul Pădurenilor dezvăluie, prin crucea de piatră din faţa ei, povestea unui erou care a luptat pe fronturile războaielor din trecut, pentru a-şi apăra patria.

Supravieţuitoarele blocului fantomă construit în munţi          Două femei locuiesc într-o fostă zonă industrială de lângă Hunedoara, în apropierea carierei de dolomită din cătunul Crăciuneasa. Bătrânele au rămas unicele locatare ale unui bloc ridicat de comunişti în mijlocul sălbăticiei.

FOTO VIDEO Povestea satului înmărmurit. Alun, ţinutul de poveste cu 80 de case pustii        În cel mai pustiu sat al judeţului Hunedoara locuiesc mai puţin de cinci oameni. Două călugăriţe au grijă de biserica de marmură, un ajutor de cioban s-a stabilit de curând într-una din casele din Alun şi câţiva bătrâni îşi împart timpul şi grijile între gospodăriile din sat şi casele din Deva şi Hunedoara. Aproape 80 de gospodării au rămas însă goale.