FOTO Propunere inedită: lasă oraşul şi vino să trăieşti în satele moţilor, din ţinutul vechilor mine de aur

Zeci de case din satele hunedorene ale Ţării Moţilor au fost părăsite odată cu terenurile lor, după ce minele de aur s-au închis. O primărie a lansat o campanie inedită, menită să îi convingă pe oameni să se întoarcă în zona depopulată de munte.

„Opriţi pustiirea satelor moţeşti”. Sub acest titlu, Primăria comunei Buceş, din Munţii Apuseni, a lansat o campanie prin care îi invită pe oameni să revitalizeze satele afectate de fenomenul depopulării.

“Zeci de case, livezi şi terenuri au rămas fără stăpâni. Familiile moţilor, a căror existenţă a fost distorsionată de politica industrializării forţate din timpul comunismului, trăiesc o puternică dramă. Datorită abandonarii modului tradiţional de existenţă dar si prin desfiinţarea unităţilor economice din teritoriile lor, moţii au rămas fără resurse financiare. Multe familii au plecat la oraş, iar bătrânii sunt tot mai puţini. În urma lor au rămas proprietăţi pustii pe care nimeni nu le mai gospodăreşte. Dispariţia populaţiei din zonă va duce la un dezechilibru demografic şi economic periculos. Din acest motiv, Primăria comunei Buceş şi-a asumat o acţiune fără precedent, prin care intentionează să atragă eventualii compărători care vor readuce la viaţă aceste minunate meleaguri româneşti”, transmit reprezentanţii Primăriei Buceş.

Preţuri mici, într-un loc de poveste
Campania a fost lansată pe pagina de Internet a Primăriei Buceş şi este completată de oferte de vânzare de case în satele Buceş, După Piatră, Stănija, Mihăileni şi Tarniţa. Primăria îi invită pe investitori să achiziţioneze şi o fostă unitate militară, întinsă pe mai mult de 30.000 de metri pătraţi.

„Casele sunt aşezate într-o zonă deosebit de frumoasă, cu şanse reale de a deveni zonă turistică. În zonă au fost mine de aur, dar toate sunt închise. Acum nu este niciun fel de poluare, iar aurul aluvionar este căutat de turişti. Multe case şi gospodării sunt organizate după principii tradiţionale, în ele mai sunt încă multe elemente de mobilier şi de artă populară. Proprietăţile au curţi mari, dependinţe, terenuri agricole şi unele chiar păduri. În cea mai mare parte, casele sunt alimentare cu curent electric. Preţurile sunt incomparabil mai mici decât în alte părţi”, transmit iniţiatorii campaniei.

Traian Achim, primarul comunei Buceş, a declarat că în ultima perioadă a observat un interes mai mare arătat de investitori faţă de comună. „Oamenii încep să se întoarcă la gospodăriile acestea şi investesc în ele, pentru că primesc sprijin financiar din partea Uniuni Europene”, a spus Traian Achim. Totuşi, zona a rămas depopulată faţă de perioada în care funcţionau minele de aur. Acestea au fost închise treptat după anul 1990, până în 2006.

Vă recomandăm şi:

Legendele hoţilor de aur din vechile mine ale Apusenilor. Cum l-a marcat „febra aurului” pe ultimul miner din Stănija           Ioan Catalina este unul dintre personajele cele mai pitoreşti ale satului hunedorean Stănija, unde în trecut funcţionau mai multe exploatări aurifere. A fost miner timp de peste 30 de ani, iar apoi, până de curând, a fost singurul căutător autorizat de aur aluvionar. Bătrânul a renunţat la meseria sa, dar a păstrat amintiri savuroase despre vremurile în care „febra aurului” i-a marcat pe localnici.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice             Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute. 

Sentinţă în dosarul aurului dacic furat din Sarmizegetusa: Iulian Ceia a fost condamnat la şapte ani de închisoare        Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat astăzi soluţia în cel mai vechi dosar al căutătorilor de comori din Munţii Orăştiei. Instanţa din Alba Iulia a redus condamnările primite în 18 decembrie 2009 de membrii grupării acuzate de trafic de obiecte de patrimoniu. Sentinţa nu este definitivă.

Aur sau cianură? Ce aduce exploatarea minieră de la Certej locuitorilor din zonă         Viitoarea exploatare auriferă de la Certej a împărţit locuitorii comunei hunedorene în două tabere. De o parte se află cei care îşi doresc deschiderea exploatării cât mai repede, pentru că înseamnă locuri de muncă şi venituri la bugetul unei localităţi sărăcite după închiderea vechilor mine. Rezistenţa se află în minoritate, dar nu tace când este vorba de efectele cianurilor.

Povestea kosonilor din aur, cele mai valoroase monede ale regilor daci           Singurele monede din aur care datează din vremea regilor daci au fost kosonii. Galbenii dacilor au fost descoperiţi doar în Transilvania, iar istoria şi originea lor au stârnit controverse.

FOTO Cum arată aurul brut din Munţii Apuseni: singurul muzeu al aurului din Europa poate fi vizitat în Brad        Aproape 20 de kilograme de aur cântăreşte tezaurul de piese expus la Muzeul Aurului din Brad, unic în Europa. Turiştii care ajung în Brad pot vedea aici peste 1300 de exponate: aur în starea lui neprelucrată, aşa cum a fost scos din minele Apusenilor, dar şi minerale şi roci deosebite, din întreaga lume.