Misterul amfiteatrului de la Micia, arena de pe malul Mureşului unde luptau gladiatorii şi sălbăticiunile VIDEO
0Al treilea amfiteatru roman descoperit pe vechiul teritoriu al Daciei, se află în vecinătatea Devei, pe malul Mureşului, între ruinele orăşelului antic Micia.
Al treilea amfiteatru roman descoperit pe vechiul teritoriu al Daciei, pe lângă cele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (judeţul Hunedoara) şi Porolissum (judeţul Sălaj), se află în vecinătatea Devei, pe malul Mureşului, între ruinele orăşelului antic Micia.
Amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa devine un Colosseum de marmură în miniatură
A fost dezvelit la mijlocul anilor ´60, odată cu construcţia Termocentralei Mintia. Monumentul, împreună cu termele antice din vecinătatea sa, este bine conservat şi a fost restaurat în anii următori descoperirii sale, însă în prezent puţini sunt cei care îi cunosc istoria şi ajung să îl viziteze.
Aşezarea antică de la Micia a fost propusă pentru a face parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO, alături de alte fortificaţii antice de la graniţele (limesul) Imperiului Roman. În prezent, în ciuda apropierii sale de municipiul Deva, Micia este rar vizitată. Ruinele sale se găsesc, printre câmpurile agricole ale localnicilor, în spatele turnurilor uriaşe de răcire de la Termocentrala Mintia.
Magistrala feroviară din vestul ţării traversează situl, iar lucrările de modernizare a acestora vor mai „tăia” din suprafaţa ocupată de vestigii antice. Un drum de pământ, folosit de săteni şi pescari duce până în apropierea Amfiteatrului şi a Termelor. Arheologii care au cercetat monumentele de la Micia susţin că aşezarea este extrem de valoroasă, iar în ultimii ani au făcut eforturi pentru popularizarea şi îngrijirea ei. Ruinele au fost scoase de sub mărăcini, însă rămân greu accesibile celor care ajung în zonă.
Schiţa amfiteatrului în Antichitate. Sursa: Anuarul Sargeţia, 1968
Arena de la Micia avea o formă eliptică, iar distanţele între cele patru porţi ale sale erau, pe axa lungă de 32 de metri, iar pe lăţime de 29,5 metri.
„Suprafaţa de călcare a acesteia, nivelată în plan orizontal perfect, e formată din pământ nisipos de culoare gălbuie. Nici un alt clement, pavaj, lucrări subterane (nelipsite la amfiteatrele mai mari) etc., nu se adăuga la completarea sau întreruperea suprafeţei acestui spaţiu plan, desfăşurat la înălţimea părţii inferioare a lespezilor de piatră roşietică de augit-andezit, care formau pragurile celor patru intrări ce conduceau de la exterior în arenă”, informa istoricul Octavian Floca.
Tribunele de lemn ale amfiteatrului, care puteau găzdui peste 1.000 de spectatori nu s-au mai păstrat, însă arheologii au stabilit că acestea se ridicau la 5 – 6 metri. Gladiatorii erau cei care luptau în arena militară de la Micia, însă uneori, aici erau aduse şi animale sălbatice.
Amfiteatrul. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„Categoriile de animale sălbatice aruncate în arenele amfiteatrelor au fost foarte variate atât ca specii, cât şi ca răspândire şi existenţă climato-gcografică (Iei, tigri, elefanţi, rinoceri, cai sălbatici, urşi, lupi, mistreţi etc.). E de observat însă că în cadrul programelor desfăşurate în amfiteatrele din Dacia - fie Micia sau Ulpia Traiana, sau în alte provincii învecinate, sau nordice - animalele de origine sudică au fost folosite rar, aceasta datorită desigur, anevoioasei achiziţionări şi transportări a acestora. Mărturiile ostiologice aflate cu prilejul dezvelirii celor două monumente (de la Ulpia Traiana şi Micia) fac dovada materială însă a prezenţei aici, ca rezultat al folosirii lor în jocurile amfiteatrale, a faunei mari din munţii şi pădurile înconjurătoare ca: urşi, lupi, mistreţi etc.”, afirma istoricul Octavian Floca.
Povestea Miciei
Aşezarea antică Micia se află la mai puţin de 10 kilometri de municipiul Deva, pe malul Mureşului, în imediata vecinătate a Termocentralei Mintia şi a magistralei feroviare.
În Antichitate, „orăşelul” se afla la graniţele de vest ale Daciei romane şi purta numele de Micia sau Pagus Miciensis. Se întindea pe 25 de hectare, era locuit de circa 5.000 de oameni, potrivit arheologilor, şi cuprindea locuinţe, temple, un castru în care erau cantonaţi cel puţin 500 de soldaţi şi un amfiteatru care putea aduna circa 1.500 de spectatori.
În Micia exista chiar şi un templu al maurilor, războinici aduşi de romani din nordul Africii, iar aşezarea era conectată la unul dintre principalele drumuri romane care au străbătut teritoriul Transilvaniei. Castrul său avea rol de apărare a graniţelor de vest a Daciei romane şi de a asigura paza minelor de aur şi argint din Munţii Apuseni, susţin arheologii.
Termele de la Micia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„La baza acestei întinse localităţi, care ocupă o suprafaţă de mai multe hectare, stă - ca în atâtea cazuri, la originea aşezărilor romane provinciale - un castru, În jurul castrului s-a format, cu timpul, aşezarea civilă (canabae), alcătuită din comercianţi, veterani din fosta garnizoană a castrului, familiile acestora şi din elemente autohtone dace”, informa istoricul hunedorean Octavian Floca.
Ruinele romane ale Miciei au fost cercetate sistematic începând din secolul XIX, cu sprijinul Societăţii de Istorie şi Arheologie a judeţului Hunedoara, cea care a contribuit la înfiinţarea muzeului din Deva. Aşezarea civilă a fost dezvelită în anii 1929 – 1930 şi în 1966, odată cu începerea lucrărilor la Termocentrala Mintia.
De la sfârşitul secolului trecut şi până în prezent, un număr impresionant de obiecte antice au fost preluate din Micia şi predate muzeului din Deva.
Printre artefactele descoperite la Micia sunt circa 250 de inscripţii si monumente sculpturale, din piatră, unelte si obiecte de uz gospodăresc, un tezaur cu peste 2.000 de denari imperiali din argint, piese figurate din bronz, unica trusă medicală completă identificată până în prezent în Dacia romană, podoabe şi obiectele vestimentare, stele funerare din piatră cu imaginile celor trecuţi în veşnicie, statuile unor zeităţi ca Jupiter sau Diana sau capul Medusei Gorgona. Multe dintre acestea sunt prezentate într-o expoziţie spectaculoasă, în Lapidariumul Palatului „Magna Curia“ din Deva.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Sarmizegetusa Regia, afundată în zăpadă. Drumul spre cetatea dacică este extrem de dificil
A doua cădere a Sarmizegetusei Regia. De ce s-a degradat rapid cel mai valoros sit antic din România
Curiozităţi din viaţa intimă a romanilor. De ce prostituatele erau atât de populare în Roma antică