Când va fi restaurat amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Povestea arenei din oraşul împăratului Traian
0
Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa este inclus într-un proiect de restaurare, însă procedurile sunt greoaie.
Din luna iunie a anului 2019, Consiliul Judeţean Hunedoara şi Agenţia de Dezvoltare Regională Vest au semnat contractul de finanţare în valoare de circa cinci milioane de euro, pentru restaurarea amfiteatrului antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa Regia.
GALERIE FOTO CU AMFITEATRUL ÎN ANII ‛30
Consiliului Judeţean Hunedoara a scos la licitaţie publică proiectarea lucrărilor, finanţate din fonduri de la Uniunea Europeană, însă procedura a fost anulată în aşteptarea unor clarificări, iar în prezent se află în stadiul de evaluare a ofertelor. Serviciile de proiectare şi asistenţă tehnică din partea proiectantului sunt estimate la circa 785.716 lei. Recent, au fost atribuite, cu suma de 246.900 de lei, serviciile de consultanţă alocate proiectului de restaurare şi conservare a amfiteatrului roman. După finalizarea proiectării lucrărilor, va fi scoasă la licitaţie publică şi execuţia acestora, astfel că oamenii care vor vizita Ulpia Traiana Sarmizegetusa vor mai avea de aşteptat marea transformare a monumentului. Perioada de implementare a proiectului este de 54 de luni de la data semnării contractului.
Investiţia vizează conservarea şi restaurarea amfiteatrului roman din situl arheologic, pe o suprafaţă de aproape 5.000 de metri pătraţi. Sunt prevăzute lucrări ample: reconstruirea şi gazonarea arenei, consolidarea şi reamenajarea zidurilor arenei, amenajarea intrărilor, realizarea de scări de acces, pardoseli şi tribune. Proiectul cuprinde amenajarea parţială a gradenurilor de pe tronsonul sudic, astfel încât să poată fi folosite pentru diferite evenimente în perioada estivală, dar şi reconstituirea tribunei oficialităţilor, care se va face ţinându-se cont de coloana corintică găsită la faţa locului de arheologul Gabor Szinte, se arată în proiect.
Lucrările de reabilitare vizează înălţarea şi reconstrucţia unei tribune pentru a căpăta înfăţişarea pe care locul o avea în secolul al doilea. Pentru refacerea arenei va fi folosită marmură de la exploatările din zonă, pentru că marmura s-a aflat în componenţa monumentului, susţin specialiştii, însă cu timpul ea a fost luată şi transformată în var.
Foto: Joseph Horvath.
Primul oraş înfiinţat de romani
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost întemeiată de împăratul Traian, din anul 106, şi a fost transformată în capitala noii provincii cucerite de armatele romane. Vechile ruine ale aşezării care a devenit capitala provinciei Dacia ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi. Complexul arheologic se află în apropiere de Haţeg şi de vechile Porţi de Fier ale Transilvaniei, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-a lungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii susţin că doar cinci la sută din suprafaţa oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost cercetată în detaliu. Ruinele capitalei romane dezvăluie un fost oraş cosmopolit şi înfloritor din Antichitate, o aşezare de lux, în care trăiau peste 20.000 de oameni, cu o mulţime de clădiri administrative şi palate impozante, cu temple închinate zeităţilor romane, şi cu un amfiteatru care putea primi peste 5.000 de spectatori.
Cum a fost descoperit amfiteatrul
Amfiteatrul antic a fost cercetat sistematic pentru prima dată de Societatea de istorie şi arheologie a judeţului Hunedoara, care coordona lucrările din 1882 - 1883 de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Arheologii societăţii fondate în 1871 au colectat peste 2.000 de obiecte antice şi medievale din ţinutul Hunedoarei, unul dintre cele mai bogate în vestigii antice şi medievale din Transilvania. „Societatea s-ar fi apucat şi până acum de săpături, anume în amfiteatru, dar locuitorii particulari ai comunei, ca proprietari ai acelor ruine, le-au făcut cele mai mari greutăţi, cerând pe pogonul de teren agricol, un preţ mult mai mare decât înzecit, preţ pe care societatea nu este în stare să îl plătească, pe cât timp ea dispune de un capital foarte mic.
Foto: Joseph Horvath.
Comitele Lonyay avuse generozitatea de a permite societăţii arheologice ca pe locurile curţii, pe lanurile boiereşti, să poată săpa orişiune, fără nicio dezdăunare”, relata academicianul Gheorghe Bariţiu, în jurnalul călătoriei sale din 1882, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. La vremea în care aşezarea (Grădişte) a fost vizitată de istoric, amfiteatrul vechiului oraş era acoperit în cea mai mare parte, de pământ, iar vegetaţia îi ascundea rămăşiţele zidurilor. „În spaţiul dinăuntru erau două semănături crescute şi prea frumoase. Una de grâu curat şi alta de orz, încât văzându-le trebuia să îţi aduci aminte de sentinţa lui Vergiliu: iam seges est ubi Troia fuit. În zi de sărbătoare, fiind oamenii pe acasă, câţiva se şi adunară împrejur. Am aflat că proprietarii acelui loc şi ai acelor ruine ceruseră ca preţ de vânzare, 1.300 fl (circa 3.300 de franci). Noi am încercat să îi capacităm ca să dea locul la schimb pentru alte locuri mult mai bune de cultivat, unde să nu îşi frângă în fiecare an fierul plugului, iar după aceasta să câştige satul întreg sume mari de bani, când cărturarii se vor apuca să sape aici tot cu ajutorul sătenilor. Cică bine ar fi să fie şi aşa, fu răspunsul laconic al unuia dintre dânşii”, scria istoricul în 1882.
Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost transformat din nou într-un şantier arheolog întins la începutul anilor 1930.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
