Pubele cu cipuri. Cea mai mare investiție de mediu cu finanțare europeană, unică în România FOTO
0Județul Galați este primul din România unde se implementează deja un proiect de peste 100 milioane de euro, care presupune construirea unui sistem de management al deşeurilor, unic în țara noastră.
Sistemul de management integrat al deşeurilor are mai multe puncte de lucru în diferite zone ale judeţului Galaţi. Până în prezent, au fost finalizate lucrările la stația de transfer din Târgu Bujor, la depozitul de deșeuri și stația de sortare de la Valea Mărului și a fost închis depozitul neconform de la Rateș (Tecuci). De asemenea, în implementare se află stațiile de transfer și de compostare de la Tecuci.
Totodată, în cadrul proiectului sunt cumpărate maşini şi pubele de gunoi pentru toate localităţile din judeţul Galaţi. Au fost achiziționate 200.000 de pubele, iar fiecare pubelă va avea un cip.
În toate localitățile județului vor fi organizate evenimente de informare a populației despre ce înseamnă și mai ales ce schimbări aduce noul sistem de management al deșeurilor din județul Galați.
„Specialiștii le vor explica oamenilor importanța colectării selective a deșeurilor și cum se realizează corect acest proces, cum va funcționa noul sistem de gestionare a deșeurilor, cel mai performant din România, și mai ales cum va schimba în bine viața gălățenilor, în condițiile în care astfel vom avea un județ mai curat și un mediu mai puțin poluat. Prin acest nou sistem de management al deșeurilor, vom recicla mai mult și vom diminua cantitatea de deșeuri depozitate, reducând astfel și costurile întregului proces de gestionare a deșeurilor. Practic, aerul va fi mai curat și vom avea mai puține deșeuri aruncate în albiile râurilor, pe străzi sau în diferite locuri neamenajate, astfel încât să oferim un viitor mai sănătos copiilor noștri”, susține Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Amplă investiție de mediu la Valea Mărului
Noul depozit de la Valea Mărului este dotat cu tehnologii de mediu de ultimă generație și respectă cele mai drastice norme impuse de autoritățile europene în acest domeniu.
„Practic, va dispărea vechea imagine a gropii de gunoi, cu miros neplăcut, pungi și resturi de deșeuri împrăștiate de vânt. Regulile de depozitare sunt schimbate fundamental, adaptate noilor criterii de mediu, astfel că, până să fie aduse aici, la Valea Mărului, deșeurile menajere și cele nepericuloase vor fi colectate separat, sortate și tratate mecano-biologic, astfel încât în noul depozit va ajunge doar un compost, care la anumite intervale de timp va fi acoperit cu strat de pământ”, explică Fotea.
Depozitul are o capacitate de un million de metri cubi şi este proiectat să aibă o durată de viaţă de 30 de ani. Este dotat cu o stație ultraperformantă de epurare a apelor, are propria stație de sortare, sistem modern de drenare și colectare a levigatului, de colectare a gazelor de fermentație și sistem de monitorizare a pânzei freatice. Mai mult, depozitul are propriul laborator de analize a probelor de mediu, stație meteo, clădire administrativă, garaj cu atelier
Stație de deșeuri care produce energie, unică în țară
Tot la Galați se construiește cea mai modernă stație de tratare a deșeurilor din România. Stația va avea și o turbină cu ajutorul căreia se va produce energie electrică și îngrășământ pentru agricultură.
Această stație de tratare mecano-biologică va fi dotată cu un digestor, un echipament industrial de ultimă generație, și o turbină cu ajutorul căreia se va produce energie electrică din deșeuri.
Valoarea estimată a acestei investiții este de 773.493.596 de lei (fără TVA), din care partea de proiectare și execuție este de 180.657.193 lei (fără TVA), fonduri europene atrase de către Consiliul Județean Galați, în cadrul amplei investiții de gestionare a deșeurilor din județul Galați.
Soluția tehnică de tratare a deșeurilor biodegradabile și reziduale care vor ajunge din tot județul în stația de tratare din municipiul Galați este complexă, se bazează pe tehnologie de ultimă generație și va fi implementată pentru prima oară în România.
„Practic, deșeurile vor fi în primă fază sortate cu ajutorul unui sistem automatizat și dotat cu diverși senzori, după care deșeurile biodegradabile vor fi supuse unui proces de fermentare fără oxigen, astfel că la final va rezulta biogaz și o fracție de aproximativ 20% din masa inițială a deșeurilor, un fertilizant steril care poate fi folosit ca îngrășământ”, a adăugat Costel Fotea.
De asemenea, în cazul deșeurilor reziduale, după operațiunea de tratare și extragere a biogazului, va rezulta un material asemănător unui strat de pământ, care va fi dus la depozitul ecologic de deșeuri de la Valea Mărului.
„Biogazul va fi transformat în energie electrică cu ajutorul unei turbine, energie care va fi folosită doar pentru funcționarea stației, deoarece atât permit normele în vigoare”, a mai precizat Costel Fotea.