De ce Târgul de Fete de pe Muntele Găina, sărbătoarea moţilor lui Avram Iancu, nu mai atrage mulţimile de altădată. De la 100.000 de oameni la mai puţin de 10.000

Cea mai veche şi una dintre cele mai importante sărbători populare din România, Târgul de Fete de pe Muntele Găina, a atras în acest an mai puţin de 10.000 de participanţi, în cele două zile de evenimente. În urmă cu două-trei decenii, la manifestare ajungeau până la 100.000 de oameni.

Mulţimea uriaşă de oameni la ”Târgul de Fete” din 1963. Foto: Alexandru-Sandu Mendrea

Târgul de Fete de pe Muntele Găina a fost, timp de secole, unul dintre cele mai importante evenimente din viaţa locuitorilor Ţării Moţilor. Organizat în zona comunei Avram Iancu, la limita judeţelor Alba, Arad, Hunedoara şi Bihor, evenimentul a reprezentat de-a lungul timpului un loc de întâlnire pentru comunităţile din Munţii Apuseni.

În acest an, evenimentele au început sâmbătă, 18 iulie, în centrul comunei Avram Iancu, iar ulterior s-au mutat pe platoul de pe Muntele Găina. Participanţii au avut parte de un târg al meşterilor populari, spectacole folclorice şi, ca noutate, un festival de muzică electronică.

Duminică, oficialităţi judeţene şi locale au participat la ceremonialul de depunere de coroane de flori la monumentul dedicat lui Avram Iancu, amplasat la 1.467 de metri altitudine. Monumentul a fost sfinţit în anul 1924, în prezenţa Regelui Ferdinand.

Imagine de la Târgul de Fete de pe muntele Găina FOTO: FB

De la 100.000 de oameni, la mai puţin de 10.000

Sărbătoarea a cunoscut însă o scădere spectaculoasă a numărului de participanţi. Dacă în urmă cu două-trei decenii la Târgul de Fete ajungeau şi 100.000 de oameni, în acest an numărul celor prezenţi nu a depăşit 10.000 în cele două zile, notează agerpres.

Unul dintre cele mai impresionante momente din istoria recentă a târgului a avut loc în anul 1963. Atunci, mulţimi uriaşe au urcat pe platoul Muntelui Găina pentru a participa la un spectacol de proporţii.

Unele estimări au indicat o participare de peste 100.000 de persoane, ceea ce ar fi transformat evenimentul într-unul dintre cele mai mari spectacole în aer liber organizate vreodată în România.

La spectacol au participat numeroase vedete ale muzicii populare româneşti, printre care Benone Sinulescu, Irina Loghin, Maria Butaciu, Maria Ciobanu, Dumitru Constantin, Maria Păunescu, Ilie Udilă, Aurelia Fătu Răduţu, Ion Cristoreanu, Ion Oprea şi Angela Moldovan.

„Mi-a plăcut foarte mult la Târgul de Fete de pe Muntele Găina: nu am văzut muntele, ci muntele de oameni. Am ţinut atunci să merg neapărat pe jos, deşi ni se pusese la dispoziţie un autocar. Eram împreună cu Maria Ciobanu, cu Benone Sinulescu, cu Maria Butaciu. Fetele veneau acolo de pe toate plaiurile să-şi găsească perechea în viaţă. Am dat atunci un spectacol cu Ansamblul Ciocârlia. Era în 1963. Erau venite vreo douăzeci de tulnicărese. Prima oară parcă m-a speriat sunetul şi am tresărit auzindu-l. Avea ceva dramatic, sfâşietor, ca o chemare din rărunchii lumii”, a spus, ulterior, Irina Loghin, paragraf inclus în cartea acesteia, „Viaţa mea este un cântec”, potrivit unui material din arhiva Adevărul.

Pe scenă au urcat şi formaţii artistice din regiunile învecinate, din Hunedoara, Crişana şi Cluj.

Grandoarea evenimentului a fost surprinsă în fotografii care au rămas în istoria Târgului de Fete. O echipă a televiziunii poloneze a fost prezentă la manifestare şi a realizat un reportaj despre eveniment.

Tulnicărese pe Muntele Găina. Foto: Alexandru-Sandu Mendrea

Potrivit unor relatări, la spectacol ar fi ajuns şi liderul comunist al României din acea perioadă, Gheorghe Gheorghiu-Dej, despre care s-a spus că ar fi venit pe munte cu un elicopter.

O tradiţie veche de peste două secole

Târgul de Fete de pe Muntele Găina este atestat documentar încă din anul 1816 şi este organizat, potrivit tradiţiei, în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfântului Ilie, celebrată pe 20 iulie.

Încă de la începutul secolului al XIX-lea, locuitorii din Munţii Apuseni se întâlneau pe Muntele Găina, la aproximativ 1.486 de metri altitudine. Pentru comunităţile din Ţara Moţilor, sărbătoarea era un prilej important de întâlnire, comerţ şi petrecere.

Moţii trăiau în aşezări izolate, în sate de munte şi gospodării răsfirate pe coamele dealurilor. Muntele Găina a devenit astfel un loc emblematic de întâlnire pentru oamenii din văile Arieşului şi Crişurilor.

Pe lângă schimburile comerciale, târgul a avut şi un rol social important. De-a lungul timpului, mulţi tineri şi-ar fi cunoscut aici viitorii parteneri, de unde şi numele de „Târgul de Fete”.

Potrivit relatărilor din presă, în anul 1852, la târg a ajuns şi împăratul austriac Franz Joseph I, aflat într-o vizită în Transilvania.