Hrivna cade în hău. Ucrainenii golesc rafturile cu hrişcă, ulei şi zahăr ale magazinelor
0Acum trei săptămâni, costul oficial al unui dolar american era de 15,6 hrivne, iar un euro costa 17,6 hrivne. Pentru astăzi, 26 februarie, Banca Naţională a Ucrainei a stabilit un curs oficial de 33,5 hrivne pentru un dolar şi 38 de hrivne pentru un euro.
Cauzele deprecierii hrivnei cu peste 100% sunt războiul din estel Ucrainei, dar şi jocul neonest al importatorilor şi exportatorilor. Potrivit preşedintelui Petro Poroşenko, în faza activă a opraţiunilor militare împotriva insurgenţilor pro-ruşi, Ucraina cheltuia zilnic şase milioane de dolari.
Banca Naţională a Ucrainei a introdus restricţii administrative în speranţa de a ţine în frâie căderea hrivnei. La începutul lunii februarie, Banca Naţională a Ucrainei a luat decizia să lase hrivna în cădere liberă, iar valuta naţională a Ucrainei s-a depreciat aproximativ cu 10 hrivne şi continuă să cadă. Pe data de 23 februarie, hrivna a depăşit bariera psihologică de 30 de hrivne pentru un dolar la cursul oficial.
Cursul neoficial al hrivnei continuă să scadă pe piaţa ucraineană. Marţi, 24 febrarie, un dolar pe site-urile de vânzare a valutei era propus la preţul de 36 de hrivne. Miercuri, 25 februarie, un dolar putea fi cumpărat la casele de schimb valutar cu 37 de hrivne, iar un euro - cu 40 de hrivne.
Restricţii la vânzarea produselor
În supermarketurile şi hypermarketurile din Ucraina rafturile cu produsele de primă necestitate sunt luate cu asalt de ucraineni. Unele magazine au introdus limite privind vânzarea de produse.
Din cauza căderii hrivnei şi creşterea preţurilor, ucrainenii cumpără în cantităţi enorme produse alimentare. În primul rând, au fost golite rafturile cu ulei vegetal, zahăr, sare, făină şi crupe. În reţeaua Metro, dar şi în alte reţele mari din Ucraina, rafturile sunt goale sau se atestă cozi la produsele care abia au fost aduse. Această situaţie se atestă în Kiev şi în alte centre regionale - Lviv, Mikolaev, Cernăuţi, Dnepropetrovsk.
Ucrainenii cumpără activ electrocasnice - oamenii încearcă să cumpere mărfuri la preţurile vechi, care încă nu au crescut. În unele magazine din Kiev au fost impuse restricţii la vânzarea uleiului, hrişcăi, făinii şi zahărului. Un singur om poate cumpără cel mult cinci kg din fiecare din aceste produse.
40 de miliarde de dolari de la FMI
Căderea hrivnei nu a putut fi stopată nici după anunţul privind ajutorul substanţial din partea Fondului Monetar Internaţional. FMI a convenit să acorde Ucrainei un împrumut de 17,5 miliarde de dolari în cadrul unui program de reformare a economiei. Împrumutul are drept scop stabilizarea economiei ucrainene, recuperarea ritmului de creştere a acesteia, îmbunătăţirea nivelului de trai al cetăţenilor. În total, prin intermediul acestui program de finanţare care presupune implicarea şi altor donatori, Ucraina va beneficia de un ajutor financiar în valoare de 40 miliarde de dolari.
Potrivit guvernatorului Băncii Naţionale a Ucrainei, Valeria Gontareva, vinovaţi pentru căderea hrivnei se fac oamenii de afacere, importatorii şi exportatorii. Factorul principal al devalorizării sunt importatorii care joacă neonest. „Ce s-a întâmplat: importatorii, în baza contractelor preplătite, scoteau valuta din ţară fără a livra marfa. Noi nu putem aştepta 90 de zile când valuta se va întoarce în ţară. Mai mult, unii dintre exportatori au început să lucreze cu contracte preplătite”, a explicat Gontareva.
Leul moldovenesc a cunoscut şi el o cădere record. La 17 februarie unele case de schimb valutar vindeau euro la un curs de până la 30 de lei, iar dolarul la o cotaţie de până la 25 de lei. În ziua imediat următoare rata oficială de schimb a urcat brusc până la 20,99 lei pentru un dolar SUA şi, respectiv, 24,01 de lei pentru un euro. Datele BNM relevă că deja a şaptea zi consecutiv leul recuperează poziţiile pierdute. După 18 februarie, când cursul a atins maxime istorice, moneda naţională s-a apreciat cu 15,4 % în raport cu dolarul şi 16,2 % faţă de euro.