Criza financiară îngroapă sistemul de sănătate din Republica Moldova. „Ministerul trebuia încă în vară să pregătească un plan anticriză”
0Republica Moldova se confruntă pentru prima oară cu o criză financiară în sistemul de sănătate de dimensiuni mari, iar acest lucru este cauzat în special de datoriile pe care le are Ministerul Finanţelor faţă de Compania Naţională de Asigurări în Medicină.
Din lipsă de bani, zeci de spitale din ţară riscă să nu mai poată primi pacienţi spre sfârşitul acestui an, iar managerii instituţiilor medicale se plâng că întâmpină probleme la achitarea serviciilor pentru întreţinere sau procurarea medicamentelor. Ministerul Finanţelor susţine că datoria faţă de spitale se ridică la aproape jumătate de miliard de lei, iar bani la buget nu sunt. Ala Nemerenco, doctor în medicină, conferenţiar universitar, expertă în politici de sănătate, a spus în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă că sunt adevărate afirmaţiile precum că e pentru prima dată când instituţiile medicale au înregistrat datorii atât de mari, transmite IPN.
„Fiind şi director al unei instituţii medicale şi cunoscând această bucătărie pe interior şi pe exterior, pot să confirm că pentru prima dată instituţiile au înregistrate datorii atât de mari. Ministerul Finanţelor are datorii de peste jumătate de miliard de lei către Compania Naţională de Asigurări în Medicină. La rândul său, Compania se află în imposibilitate deja de a plăti spitalelor aceşti bani, aşa cum prevăd contractele încheiate între ei. Şi este vorba iarăşi de o sumă destul de impunătoare de 440 de milioane de lei. Şi din această cauză deja instituţiile medicale au şi ele, la rândul lor, datorii în sumă de peste 600 de milioane de lei faţă de cei care le prestează servicii”, a spus experta.
Potrivit Alei Nemerenco, deficitul vine din datoriile pe care le are Ministerul Finanţelor către CNAM, mai exact transferurile de la bugetul de stat pentru asigurarea medicală a categoriilor de persoane asigurate de Guvern - copiii, studenţii, pensionarii, persoanele cu dizabilităţi, femeile gravide şi alte grupuri, ca pondere acest tip de venit constituie aproape jumătate din totalul acumulării fondurilor asigurărilor obligatorii.
Deficitul mai vine şi din datorii pe care le-au înregistrat instituţiile medicale faţă de alţi subiecţi, deja economici, de la care se procură cele necesare – medicamente, consumabile, agent termic, apă, alimentaţie în spitale. O altă cauză, în opinia expertei, este o planificare şi o gestionare ineficientă a surselor publice de către însăşi Compania Naţională de Asigurări în Medicină pe parcursul ultimilor ani.
Ala Nemerenco e de părere că în această situaţie Ministerul Sănătăţii era obligat încă în vară să elaboreze un plan urgent de acţiuni anticriză, care ar permite să nu se perturbeze prea vizibil activitatea instituţiilor medicale. „Şi mă refer în special la direcţiile prioritare, ca urgenţa, reanimarea, chirurgia acută, maternităţile, sănătatea copiilor. Trebuiau oprite, în primul rând, procurările de echipament care nu sunt vitale, de făcut o regulă în procurările de consumabile, medicamente etc”. Experta consideră că încă este posibil de intervenit pentru a reduce din handicap pentru următoarea perioadă.