Europa „jalnică” se trezește la realitate. Noi măsuri pentru consolidarea apărării în fața Rusiei
0După un an de incertitudini și critici, Europa pare că a început să ia măsuri decisive pentru a-și consolida apărarea, provocată de războiul din Ucraina și de discursurile mai dure ale SUA.
Europa, până acum considerată un continent înfășurat în iluzia protecției americane, pare să fi înțeles mesajul dur transmis de războiul din Ucraina și de pozițiile tot mai sceptice ale Statelor Unite. După o întâlnire tensionată între Donald Trump și Volodimir Zelenski la Casa Albă, în care președintele american a ironizat deschis liderul ucrainean, mulți europeni au fost obligați să își reevalueze poziția privind apărarea proprie.
„Este ca și cum Roosevelt l-a primit pe Churchill (la Casa Albă) și a început să-l intimideze”, a declarat deputatul european Raphaël Glucksmann, subliniind contrastul cu trecutul relațiilor transatlantice. De asemenea, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a caracterizat Europa drept „jalnică”, acuzând continentul că se „eliberează de sarcini” și nu își asumă suficient responsabilități în privința apărării.
Schimbări în politica de apărare a Germaniei și altor state europene
În acest context, mai multe țări europene au făcut pași semnificativi pentru a întări capacitățile de apărare. Germania, cea mai mare economie europeană, a eliminat limita impusă împrumuturilor guvernamentale, deschizând calea pentru cheltuieli nelimitate în domeniul securității. „Aceasta este o schimbare de joc în Europa, deoarece Germania a fost în urmă - în special printre țările mari - atunci când vine vorba de apărare”, a explicat Piotr Buras, expert la European Council on Foreign Relations, pentru CNN.
În Franța, președintele Emmanuel Macron a sugerat extinderea protecției nucleare pentru aliații europeni, iar în Polonia și țările baltice au apărut propuneri de retragere din tratate internaționale importante, în semn de refuz al pacifismului tradițional. Lituania, de exemplu, a decis să achiziționeze 85.000 de mine terestre, în timp ce Polonia a anunțat producerea unui milion de mine.
Mai mult, chiar și țările europene celebre pentru neutralitatea lor, precum Irlanda și Danemarca, au început să își regândească pozițiile. Danemarca a introdus recrutarea obligatorie pentru femei, iar Irlanda a propus o lege care permite desfășurarea de trupe fără aprobarea ONU, o măsură controversată menită să o protejeze de un posibil veto rus.
Diviziunile interne ale Europei
În ciuda acestor progrese, unele țări europene rămân împărțite. Spania, de exemplu, nu consideră Rusia o amenințare directă, în timp ce țările estice, cum ar fi Lituania și Polonia, sunt mult mai preocupate de securitatea națională. De asemenea, propunerile de unitate europeană în materie de apărare, cum ar fi planul „ReArm Europe” al Ursulei von der Leyen, se confruntă cu opoziția unor state precum Italia și Spania.
Buras spune că unitatea europeană totală va fi întotdeauna o „iluzie”, adăugând că „ceea ce contează cu adevărat este ce fac țările cheie”. Deși există o divergență între diferitele regiuni ale Europei, există totuși un optimism prudent privind viitorul.
Întrebat dacă luna martie ar putea fi considerată ca fiind perioada în care Europa „s-a trezit”, Buras a răspuns „Da, ne-am trezit - dar acum trebuie să ne îmbrăcăm”.