Reînarmarea Europei - cu ce bani?
0"Reînarmarea Europei" este hotărâtă, UE vrea să sporească masiv cheltuielile pentru înarmare. Să vină acum momentul datoriilor comune, așa-numitele eurobonduri?
Aproximativ 800 de miliarde de euro ar urma să fie mobilizate pentru "reînarmarea Europei", au decis liderii europeni la summitul din 6 martie 2025 de la Bruxelles. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, ar urma să prezinte detalii privind sursa de finanțare.
Până acum, se pare că o parte considerabilă din acest pachet, 650 de miliarde de euro, ar urma să provină din datorii noi contractate individual de statele membre, deci nu prin datorii comune. Restul de 150 de miliarde ar urma să fie ajutoare de credite, asigurate prin bugetul comunitar - adică o variantă apropiată de datoriile comune.
Datorii nelimitate
Friedrich Merz, cel mai probabil viitorul cancelar german, și-a modificat deja poziția. După ce s-a opus timp îndelungat punerii la comun a datoriilor, Merz s-a declarat acum în favoarea unor credite fără limite pentru reînarmare. "Whatever it takes", a declarat Merz.
Pentru ca și alte țări membre să adopte o poziție similară, von der Leyen vrea să activeze o "clauză derogatorie". "Aceasta le va permite statelor membre să își majoreze semnificativ cheltuielile cu apărarea", a declarat ea deja la Conferința de Securitate de la München din februarie.
"Clauza derogatorie ajută ca aceste cheltuieli suplimentare să fie congruente cu pactul de stabilitate și creștere economică", arată Jürgen Matthes, responsabil cu politica economică internațională și piețele financiare la Institutul Economiei Germane (IW).
Pactul impune limite maxime clare la datoriile de stat în cele 20 de țări din zona Euro (60% din PIB) și la deficitele bugetare (3%). Cu toate acestea, multe țări din zona Euro depășesc deja clar aceste limite.
Când aceste state vor acumula în curând noi datorii, Bruxelles-ul va închide ochii, în loc să amenințe cu sancțiuni, cum făcea până acum.
Deosebiri la dobânzi ca semnal de alarmă
Măsura crește spațiul de manevră în interiorul UE, dar rămâne de văzut dacă va convinge și piețele financiare. Acestea iau în considerare în special așa-numita bonitate: capacitatea de a-și achita datoriile se reflectă în ratinguri calculate de agenții specializate. Un rating prost înseamnă credite mai scumpe.
În Zona Euro, Germania trebuie să plătească cele mai scăzute dobânzi la datorii. Diferența față de dobânzile care trebuie plătite de alte țări se numește spread.
În comparație cu Germania, Italia trebuie să plătească un supliment de risc de 1,2 puncte procentuale. La începutul crizei datoriilor, din 2010, această diferență era și mai mică, dar a crescut rapid la aproape cinci puncte procentuale. Pentru Portugalia și Grecia, acest spread a fost și mai mare.
Cu cât mai mari sunt dobânzile, cu atât mai redus este spațiul de manevră financiar al unei țări când vine vorba de alte cheltuieli: de exemplu investiții, pensii, costurile educației. Așa au apărut forțe centrifuge care au amenințat, în timpul crizei datoriilor, cu prăbușirea uniunii monetare.
Ce efecte vor avea noile datorii pentru apărare asupra acestor spreads, "nu este clar deocamdată", spune expertul Matthes de la IW.
Învățăminte din criza datoriilor
Un risc este însă clar. Matthes face trimitere la un instrument din timpul crizei datoriilor. Prin Mecanismul European de Stabilitate (ESM) s-a creat atunci un fond de salvare de sute de miliarde de euro pentru a ajuta Zona Euro să depășească problemele.
Matthes crede că ESM va rămâne și în viitor un "scut de protecție" pentru europeni. "Dar banii din acest fond nu ar trebui cheltuiți în mod irelevant pentru apărare."
Este timpul pentru eurobonduri?
Cheltuieli mari, riscuri mari - să fie acum momentul potrivit pentru o îndatorare comună, deci pentru eurobonduri?
În principiu, dacă europenii contractează datorii comune, condițiile sunt pentru majoritatea țărilor mai profitabile decât dacă fiecare s-ar îndatora separat. Toată lumea profită de bonitatea bună a țărilor "mai bogate" - iar acestea sunt co-responsabile la nevoie pentru întreaga sumă împrumutată.
Acest subiect divizează de ani buni UE pe axa nord-sud. Țările din nordul UE (ca Germania, Austria, Olanda sau Finlanda) acuză țările sudice (Franța, Italia, Spania, Portugalia, Grecia) de lipsă de disciplină în administrarea bugetelor naționale și refuză să răspundă pentru datorii contractate de acestea.
Dreptul comunitar interzice, de asemenea, ca un stat să fie responsabil pentru datoriile altui stat. Lucru stipulat în "Tratatul de funcționare a Uniunii Europene", articolul 125.
Pentru a utiliza eurobonduri în finanțarea apărării, ar trebui deci modificate tratatele comunitare. Un proces nu doar complicat, ci care ar presupune și unanimitate, ceea ce este mai puțin realist.
Datorii comune există deja
Dar există deja forme aplicate de îndatorări comune, chiar dacă cu răspundere limitată.
De exemplu pachetul conjunctural de 750 de miliarde de euro adoptat în timpul pandemiei de coronavirus. Atunci, în 2021, UE s-a împrumutat în premieră în calitate de comunitate. Răspunderea pentru fiecare stat membru este proporțională cu cota sa de contribuție la bugetul comunitar. Pentru Germania, aceasta ar însemna cam un sfert din sumă.
Și fondul de salvare deja menționat ESM sau predecesorul său EFSF au fost forme de datorii comune.
Necesare, improbabile, justificate?
"Dacă va fi sau nu nevoie de datorii comune, rămâne de văzut", spune expertul financiar Matthes de la IW.
Economistul Clemens Fuest, președinte al Institutului Ifo din München, consideră "foarte improbabilă" finanțarea cheltuielilor cu apărarea prin datorii comune.
Acest instrument ar fi "nepotrivit, deoarece cheltuielile cu apărarea sunt cheltuieli naționale, iar pentru o politică de apărare europeană trebuie mai întâi dezvoltat un concept, iar acum trebuie găsite soluții mai rapide", a răspuns Fuest pe e-mail pentru DW.
Jens Boysen-Hogrefe, vice-șef al departamentului conjunctural la Institutul pentru Economie Mondială din Kiel (IfW), crede însă că datoriile comune ar fi "justificate", dacă prin ele ar urma să fie finanțate cheltuieli militare comune. Dar "nu la toate țările membre" ar fi clar "dacă vor accepta acum sau în anii următori cheltuieli comune pentru apărare".
Ce crede Merz despre eurobonduri?
Recomandabilă ar fi o formulă la care să poată participa și state din afara UE, ca Marea Britanie sau Norvegia. În plus, ar trebui facilitată și luarea de decizii fără unanimitate, astfel încât țări ca Ungaria să nu poată bloca prin veto tot ce nu le convine, spune Boysen-Hogrefe. Și Banca Europeană pentru Dezvoltare, care aparține UE, ar putea "juca un rol esențial" în finanțarea de proiecte de înarmare.
Nu se știe pe moment cum își vor finanța europenii planurile de reînarmare. Nici în ce măsură Friedrich Merz își va reevalua poziția de respingere în principiu a datoriilor comune. "Voi face tot ce pot pentru a evita ca Uniunea Europeană să cadă într-o astfel de spirală a datoriilor", a spus el în septembrie 2024 despre eurobonduri. O întrebare adresată recent de DW domnului Merz pe această temă a rămas deocamdată fără răspuns.
Se încarcă comentariile...
