Analiză Nicușor Dan a pierdut aproape jumătate din încrederea românilor într-un an. Ce explică declinul din sondaje

La aproape un an de la preluarea mandatului la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan înregistrează o prăbușire a cotei de încredere în rândul populației. Dacă la alegerile prezidențiale din 2025 a obținut 53,6% dintre voturi, cel mai recent sondaj, realizat la începutul lunii iulie, îl creditează cu doar 24,2% încredere. Scăderea, de aproape 30 de puncte procentuale, se produce pe fondul crizei politice, pentru care o parte dintre susținătorii săi îl consideră direct responsabil.

Nicușor Dan discută cu protestatarii pro-justiție. FOTO: Inquam Photos

Comparată cu începuturile de mandat ale predecesorilor săi, evoluția încrederii în Nicușor Dan este una neobișnuită. Emil Constantinescu a câștigat alegerile din 1996 cu 54,4% din voturi și a încheiat primul an de mandat cu o cotă de încredere de 52%, potrivit sondajelor CURS, rămânând atunci politicianul cu cea mai mare încredere din România. Ion Iliescu a revenit la Cotroceni în 2000 cu 66,8% din voturi, iar în noiembrie 2001 era cotat la 48% încredere, într-o perioadă în care devenise clar că nu mai putea candida pentru un nou mandat. Traian Băsescu, ales în 2004 cu 51,2%, ajunsese la 63% încredere după numai două luni de mandat, înainte de a coborî la 48% în septembrie 2005. Chiar și atunci, un sondaj realizat în toamna anului 2006 arăta că ar fi câștigat din nou alegerile, aproape cu același scor ca în 2004. Klaus Iohannis este singurul dintre președinții postdecembriști care și-a consolidat capitalul de încredere în primul an de mandat, urcând de la 54,4% la alegerile din 2014 la 59,8% în decembrie 2015. 

Scăderea începuse înaintea crizei politice

Deși prăbușirea din sondaje pare să coincidă cu actuala criză politică, analistul Cristian Hrițuc susține că scăderea încrederii în Nicușor Dan a început înainte ca tensiunile din coaliție să explodeze. În lipsa unor măsurători comparative realizate înainte de declanșarea crizei, amploarea exactă a declinului este dificil de stabilit, însă diferența dintre scorul obținut la alegeri și nivelul actual al încrederii arată o erodare accelerată a capitalului politic.

„Scăderea este foarte mare și începuse încă dinaintea crizei politice. Sondajul îl dădea la aproximativ 24%, probabil chiar cu mult sub această cotă. Până nu avem și o cercetare comparativă realizată înainte de izbucnirea crizei, putem observa doar că a pierdut mai mult de jumătate din scorul obținut la alegeri. Dacă atunci a câștigat cu peste 50%, acum vorbim despre o scădere de aproximativ 27 de puncte procentuale", a explicat Cristian Hrițuc.

În opinia lui Cristian Hrițuc, dimensiunea scăderii este dublată de momentul în care aceasta se produce. Un nivel de încredere de aproximativ 24% este caracteristic, în mod normal, unor președinți aflați spre sfârșitul mandatului, după ani de confruntări politice și de uzură publică. În cazul lui Nicușor Dan, această situație apare la începutul mandatului, ceea ce îl poate transforma într-un președinte vulnerabil într-un timp foarte scurt.

„Este un scor specific mai degrabă unui președinte aflat la final de mandat, nu unuia aflat în primul an. Din punctul meu de vedere, îl face extrem de vulnerabil. Dacă s-ar face acum o măsurătoare serioasă, cred că am putea avea surprize și mai mari, iar nivelul încrederii ar putea coborî chiar sub 20%", a subliniat analistul.

De ce Nicușor Dan și-a pierdut o parte din electorat

Cristian Hrițuc pune declinul încrederii în Nicușor Dan pe seama modului în care președintele s-a poziționat în timpul crizei politice și în relația cu Guvernul Bolojan. În opinia analistului, cei mai dezamăgiți sunt chiar alegătorii care au contribuit decisiv la victoria sa, în special votanții din zona USR și PNL, care au susținut mesajul de reformă și promisiunea unei rupturi față de vechile practici politice.

„Oamenii și-au pierdut încrederea pentru că jocul făcut împotriva lui Bolojan a fost extrem de transparent. Nicușor Dan a încălcat valori pe care le-a invocat în campanie și pentru care a primit voturi. Problema lui este că pierde tocmai electoratul din primul cerc de susținători, oamenii care l-au votat atât la Primăria Capitalei, cât și la alegerile prezidențiale. Vorbim în special despre votanți din zona USR și PNL, un electorat mai pretențios, care revine foarte greu după ce consideră că a fost înșelat", a explicat Cristian Hrițuc.

În opinia analistului, actualul nivel al încrederii în Nicușor Dan este rezultatul unei acumulări de decizii și controverse. Hrițuc indică lipsa unei poziții clare înaintea moțiunii de cenzură, implicarea în negocierile interne din PNL pentru desemnarea premierului, blocarea unor nominalizări și comunicarea publică drept principalele momente care au contribuit la deteriorarea imaginii președintelui.

„Este și electoratul care mobilizează alți oameni, care merge la vot din convingere, nu pentru beneficii materiale. Toate mișcările lui Nicușor Dan au contribuit la această erodare. Înainte de moțiune nu a avut nicio poziție clară. A desemnat un premier și s-a implicat într-un mod fără precedent în jocurile interne ale PNL. A blocat apoi nominalizările, lăsând impresia că favorizează PSD. La toate acestea s-au adăugat o comunicare foarte slabă, gafele din cazul procurorilor și numeroase incidente de imagine. Luate separat poate nu păreau decisive, însă împreună au produs un efect puternic într-un timp foarte scurt", a subliniat analistul.

Participarea la reuniunea convocată de Donald Trump, un alt factor invocat

Pe lângă evoluțiile din politica internă, Cristian Hrițuc consideră că și unele decizii de politică externă au avut un impact asupra încrederii în Nicușor Dan. În opinia sa, participarea președintelui la reuniunea convocată de Donald Trump a venit într-un moment sensibil pentru o parte a electoratului urban, care se aștepta la o poziționare mai fermă în raport cu fostul lider american.

„Există și componenta externă. Chiar dacă nu a făcut neapărat un joc rău pentru România, participarea la acel consiliu convocat de Donald Trump a venit într-un moment foarte sensibil. O parte a electoratului a perceput că ar fi fost nevoie de o atitudine mai fermă față de un lider care a produs multe tensiuni la nivel internațional și, din acest motiv, a existat și acolo un cost de imagine", a explicat Cristian Hrițuc.

Lipsa unui partid puternic îi reduce capacitatea de influență

În analiza sa, Hrițuc atrage atenția și asupra unei diferențe importante față de foștii șefi de stat. Spre deosebire de Klaus Iohannis sau Traian Băsescu, care au beneficiat de susținerea unor partide puternice, Nicușor Dan nu dispune de aceeași bază politică. În opinia fostului consilier prezidențial, această lipsă îi reduce capacitatea de a-și impune agenda, mai ales într-un moment în care încrederea în Nicușor Dan este în scădere.

„Toate acestea îi afectează și capacitatea de a-și impune agenda. Spre deosebire de predecesorii săi, nu are în spate un partid mare. Klaus Iohannis a avut un PNL foarte puternic, Traian Băsescu a avut, la rândul lui, un partid care îi susținea agenda. Nicușor Dan nu beneficiază de acest avantaj, iar când pierzi și încrederea populației îți slăbește principala armă, forța cuvântului. Un președinte influențează prin credibilitate și prin capacitatea de a pune presiune publică asupra partidelor. Dacă această credibilitate dispare, îi rămân foarte puține instrumente", a subliniat analistul.

Întrebat dacă experiența de la Primăria Capitalei, unde Nicușor Dan a reușit să își reconstruiască imaginea după un început dificil, poate reprezenta un model și pentru mandatul de la Cotroceni, Cristian Hrițuc este rezervat. Analistul consideră că miza alegerilor prezidențiale și profilul electoratului sunt mult diferite față de cele din București.

„Nu cred că situația poate fi comparată cu perioada în care era primar general. La Primăria Capitalei a beneficiat și de slăbiciunea adversarilor, iar electoratul din București are o dinamică diferită. La alegerile prezidențiale baza electorală este mult mai largă și mult mai eterogenă. În plus, dacă un politician se prăbușește la jumătate din nivelul de încredere într-un timp atât de scurt, este foarte greu să revină", a explicat Cristian Hrițuc.

Relația cu PSD îi limitează marja de manevră, spune Hrițuc

Cristian Hrițuc consideră că recâștigarea electoratului pierdut ar presupune schimbări clare de strategie și gesturi politice menite să refacă relația cu alegătorii dezamăgiți. În opinia sa, însă, marja de manevră a președintelui s-a redus considerabil în urma relației construite cu PSD și cu premierul Sorin Grindeanu.

„Ar trebui să facă gesturi de compensare pe toate capitolele unde a pierdut încredere și să transmită că a înțeles greșelile și că își schimbă comportamentul. Problema este că, din punctul meu de vedere, a ajuns dependent politic de PSD și de Sorin Grindeanu. A intrat într-un joc din care îi este foarte greu să mai iasă fără costuri. Dacă acum ar încerca să schimbe direcția și să ofere PNL sau USR ceea ce le-a refuzat anterior, riscă să nu mai poată forma o majoritate. De aceea cred că este deja târziu pentru astfel de gesturi", a subliniat analistul.

În final, Cristian Hrițuc pune evoluția încrederii în Nicușor Dan și în contextul schimbării percepției publice asupra președintelui. În opinia sa, România traversează un curent antisistem tot mai puternic, iar o parte dintre alegători îl văd acum pe Nicușor Dan mai degrabă ca pe un reprezentant al sistemului politic decât ca pe politicianul care promitea schimbarea.

„Marea lui problemă este că România traversează un puternic curent antisistem. Nu este vorba doar despre electoratul AUR, ci și despre o parte dintre votanții PSD, PNL și USR, care resping modul în care funcționează sistemul politic. Pentru foarte mulți oameni, sistemul înseamnă inechitate și privilegii pentru clasa politică. Iar Nicușor Dan este perceput tot mai mult drept reprezentantul acestui sistem, mai ales după declarațiile și deciziile din ultimele luni", a subliniat analistul.