21 iulie: 55 de ani de la darea în exploatare a ecluzei de la Porțile de Fier. Prețul ascuns al unui colos hidroenergetic

Pe 21 iulie 1971, s-a dat în exploatare proiectul româno-iugoslav început în 1964 la Porțile de Fier. Tot pe 21 iulie s-au născut poetul Vasile Alecsandri și scriitorul american Ernest Miller Hemingway.

Ecluza românească de la Porțile de Fier FOTO: Arhivă

1821: S-a născut poetul român Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri (n. 21 iulie/2 august 1821, Bacău, Moldova – d. 22 august/3 septembrie 1890, Mircești, Iași, România) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.  

Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848. Mișcarea revoluționară din Moldova a avut un caracter pașnic (fiind denumită în epocă „revolta poeților”). La 27 martie 1848, la o întrunire a tinerilor revoluționari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iași, a fost adoptată o petiție în 16 puncte adresată domnitorului Mihail Sturdza, petiție redactată de către Vasile Alecsandri.  

1899: S-a nascut Ernest Miller Hemingway, scriitor american, laureat al Premiului Nobel 1954 

Ernest Miller Hemingway (n. 21 iulie 1899, Oak Park, Illinois, SUA – d. 2 iulie 1961, Ketchum, Idaho, SUA) a fost un romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1954, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori americani din întreaga lume.

Ernest Miller Hemingway FOTO: Arhivă

Opera sa are ca sursă o experienţă de viaţă profundă şi originală şi relatează, conform concepţiei scriitorului, “lucrurile cele mai simple în modul cel mai simplu”, într-o proză energică, aspră, dură, cu o mare economie a mijloacelor stilistice şi susţinută de un ton colocvial.

Motivaţia Juriului Nobel „pentru măiestria artei narative, foarte recent demonstrată în «Bătrânul şi marea» şi pentru influenţa pe care a exercitat-o asupra stilului contemporan”.  

1907: A murit pictorul român Nicolae Grigorescu 

Nicolae Grigorescu (n. 15 mai 1838, Pitaru, județul Dâmbovița — d. 21 iulie 1907, Câmpina) este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian.

Nicolae Grigorescu FOTO: Arhivă

Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești.  

1919: A murit Eremia Grigorescu, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărăşeşti

Eremia-Teofil Grigorescu (n. 28 noiembrie 1863, Golăşei, lângă Târgu Bujor, în prezent cartier al acestui oraş – d. 19 iulie 1919, Bucureşti) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. În timpul primului război mondial a îndeplinit funcţii de comandant de divizie şi de armată, în campaniile anilor 1916 şi 1917.

Eremia Grigorewscu FOTO: Muzeul Națioanl al României

Pentru modul cum a comandat trupele din subordine în Prima bătălie de la Oituz, A doua bătălie de la Oituz şi Bătălia de la Mărăşeşti a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, şi clasa II, fiind unul din cei patru ofiţeri români decoraţi cu această clasă, alături de generalii Constantin Prezan, Alexandru Averescu şi Gheorghe Mărdărescu.

Pentru o scurtă perioadă a fost ministru de război în guvernul condus de generalul Constantin Coandă, în perioada 24 octombrie – 28 noiembrie 1918. A murit în iulie 1919, din cauza unei boli infecţioase cu evoluţie galopantă, fiind înmormântat la Mărăşeşti. Ulterior, osemintele sale au fost mutate într-un sarcofag la Mausoleul de la Mărăşeşti.

1945: Preşedintele Truman a semnat ordonanţa prin care se aproba folosirea bombelor atomice

Bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki au constat din două atacuri nucleare implicând aruncarea a două bombe atomice, produse de Statele Unite ale Americii, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, asupra a două orașe din Japonia, Hiroshima și Nagasaki. La timpul aruncării celor două bombe atomice, deși războiul din Europa se terminase prin capitularea necondiționată a Germaniei, Imperiul Japoniei și Statele Unite ale Americii se aflau încă în stare de război. La 6 august 1945 bomba atomică cunoscută ca “Little Boy” a fost aruncată deasupra orașului Hiroshima, iar trei zile mai târziu, la 9 august 1945, cea de-a doua bombă atomică, cunoscută ca “Fat Man“, a fost detonată deasupra orașului Nagasaki.

Harry Truman, fost președinte SUA FOTO: Arhive

Cele două arme atomice au fost arme de șoc și teroare. Avantajul enorm al acestor arme nu a fost militar (SUA dispuneau doar de câteva) ci politic. Din punct de vedere militar, Statele Unite ar fi câștigat puțin prin distrugerea a două orașe japoneze. Dar din punct de vedere civil, Japonia avea să piardă mult. Noutatea adusă de armele nucleare a fost nu distrugerea la scară largă (care s-ar fi putut realiza și cu arme convenționale în cantitatea necesară), ci faptul că armele nucleare comprimă distrugerea catastrofică într-o perioadă de timp foarte scurtă schimbă dramatic politica războiului, motivațiile oamenilor cu putere de decizie și capacitatea de a reflecta în timp ce războiul se desfășoară.

1951: S-a născut actorul american Robin Williams

Robin McLaurin Williams (n. 21 iulie 1951, Chicago, Illinois, SUA – d. 11 august 2014, California, SUA) a fost un comic și actor american. A devenit celebru datorită rolului Mork din „Mork și Mindy”, iar mai târziu a făcut comedie pe scenă și a jucat în multe filme începând cu 1980.

Williams a fost onorat în 1998 cu Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul din „Good Will Hunting”.  A mai fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în 1988, cu rolul interpretat în „Bună dimineața, Vietnam!”, în 1990 pentru rolul din „Cercul poeților dispăruți”, iar în 1992 pentru cel din „Regele pescar”.

Robin Williams FOTO: Arhivă

A câștigat și trei premii Globul de Aur, două premii Screen Actors Guild și trei premii Grammy.

Williams a fost găsit mort în casa sa din Paradise Cay, California, pe 11 august 2014. Raportul final de autopsie, lansat în noiembrie 2014, a concluzionat că moartea lui Williams a fost o sinucidere rezultată din „asfixie datorată spânzurării”. Nu au fost implicate nici alcool, nici droguri ilegale, iar medicamentele eliberate pe bază de rețetă prezente în corpul său erau la nivel terapeutic.  

1971: A fost dată în exploatare definitivă ecluza românească de la Porţile de Fier

Execuția proiectului româno-iugoslav a început în 1964. În 1972 barajul a fost deschis, împreună cu două centrale hidroelectrice. Pentru a permite navigația au fost realizate ecluze, câte una pe fiecare mal. Prin construcția barajului, valea Dunării mai jos de Belgrad a fost transformată în lac de acumulare, iar nivelul apei în amonte de baraj a crescut cu 35 m. Vechea Orșova, insula Ada Kaleh și cel puțin alte cinci sate, cu o populație totală de 17.000 de oameni, au fost evacuate. Oamenii au fost relocați, însă așezările au fost pierdute pentru totdeauna în fața Dunării.

Porțile de fier FOTO: Hidroelectrica

Construcția barajului a avut de asemenea un impact major asupra mediului, spre exemplu traseele de înmulțire a mai multor specii de sturioni au fost întrerupte permanent. În afară de asta, flora și fauna, precum și comorile geomorfologice, arheologice și culturale au fost protejate de ambele țări de la construcția barajului prin crearea Parcului Național Đerdap (începând cu 1974, 636,08 km²) în Serbia și a Parcului Național Porțile de Fier (din 2001, 1.156,55 km²) în România.

1969: Primii pași pe Lună

În noaptea de 20 spre 21 iulie 1969 (ora României), astronauții americani Neil Armstrong și Buzz Aldrin au devenit primii oameni care au pășit pe suprafața Lunii, în cadrul misiunii Apollo 11. Armstrong a coborât primul din modulul lunar Eagle, rostind celebra frază: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire.”

Misiunea a fost un succes tehnologic și simbolic major în contextul Războiului Rece și al cursei spațiale dintre SUA și URSS. Ea a demonstrat capacitatea omenirii de a explora spațiul și a marcat începutul unei noi ere în cercetarea științifică extraterestră.

2018: A murit interpretul de muzică uşoară Ilie Micolov

S-a născut la Suceava. A avut preocupări artistice încă de copil, participând la cercul de teatru, la cel de dansuri, făcând în paralel şi sport (atletism, hochei, motocros) la Casa pionierilor din oraşul natal. A învăţat să cânte la chitară încă de la 12 ani.

A fost un artist care a avut o evoluţie atipică pe scena muzicii pop de la noi. După terminarea studiilor, a fost economist la Direcţia Sanitară a judeţului Suceava şi, o perioadă, consilier pe teme muzicale al radioului. A apărut în spectacolele teatrului „Constantin Tănase” şi a întreprins turnee, alături de formaţia „Romanticii” în special.

Ilie Micolov FOTO: Facebook

În 1983, când avea 34 de ani, a compus melodia „Dragoste la prima vedere”, care a cucerit definitiv publicul prin simplitatea si sensibilitatea versurilor scrise chiar de el, dar şi prin interpretarea plină de emoţie. 

Datorită popularităţii câştigate, i s-a propus imprimarea unui disc de autor, pe care l-a realizat împreună cu Mircea Drăgan. Albumul a fost reeditat de aproximativ 20 de ori, ajungând să se vândă în peste 600.000 de exemplare.

Cu toate acestea, nu a ajuns să aibă propriul videoclip decât după 23 de ani de la lansare. Au urmat alte patru albume: LP-ul „Cine te iubeşte”, un CD cu muzică populară „Din Bucovina”, un CD cu muzică country şi un alt album de autor - „Ultima noapte de iubire”. Vocea sa de tonalitate joasă, inconfundabilă, sensibilitatea interpretării, versurile (multe aparţinând artistului) au făcut din albumele sale succese de piaţă. Vreme de mulţi ani a trăit în Germania, venind foarte des şi în România. Ilie Micolov a murit la 21 iulie 2018, în urma unui stop cardiorespirator, în localitatea Oglinzi, județul Neamţ.