Video „Duminica sângeroasă”. Un fost soldat al armatei britanice, judecat după 50 de ani pentru uciderea unor civili pașnici din Irlanda de Nord

Procesul unui veteran al armatei britanice, acuzat de crimă în cazul uciderii a 13 manifestanți catolici neînarmați pentru drepturile civile în Irlanda de Nord, în 1972, cunoscut sub numele de „Duminica sângeroasă”, a început luni, la peste jumătate de secol de la unul dintre momentele decisive ale conflictului nord-irlandez.

Soldatul, care nu poate fi identificat și este cunoscut sub numele de Soldatul F, este acuzat de uciderea a doi bărbați și de tentativa de omor asupra altor cinci, atunci când membri ai unui regiment al armatei britanice au deschis focul în orașul Londonderry, cu populație majoritar naționalistă irlandeză, scrie reuters. 

Potrivit sursei citate, rămâne cel mai grav incident armat din cele trei decenii de violenţă sectară între naţionaliştii ce doreau o Irlandă unită, unioniştii pro-britanici care doreau să rămână parte a Regatului Unit şi forţele britanice. Un acord de pace din 1998 a pus capăt în mare măsură vărsării de sânge.

Fostul parașutist, ascuns de privirile celor prezenți în sala de judecată în spatele unei perdele albastre, a pledat „nevinovat” la două acuzații de crimă și cinci acuzații de tentativă de crimă în ceea ce a fost cel mai sângeros incident armat din cele trei decenii de violențe din Irlanda de Nord. Un total de 13 persoane au fost ucise și alte 15 au fost rănite.

După ani de campanii ale familiilor victimelor, procurorii au decis în 2019 că nu există suficiente dovezi pentru a pune sub acuzare alţi 16 foşti soldaţi. Au continuat însă acuzaţiile împotriva soldatului F.

„Civilii nu reprezentau o amenințare pentru soldați și nici soldații nu puteau crede că ar fi reprezentat o amenințare”, a declarat procurorul Louis Mably la Curtea Coroanei din Belfast. „Civilii erau neînarmați și au fost pur și simplu împușcați în timp ce fugeau.”

Masacrul din 30 ianuarie 1972 din Londonderry a devenit simbolul conflictului de lungă durată dintre susținătorii catolici ai unei Irlande unite și forțele predominant protestante care doreau să rămână parte a Regatului Unit, potrivit abcnews.

Tensiunile s-au atenuat după acordul de pace din 1998, cunoscut sub numele de Acordul de Vinerea Mare, care a creat un sistem de împărțire a puterii între partidele republicane și unioniste din Irlanda de Nord.

Familiile victimelor, care au militat timp de mai bine de jumătate de secol pentru tragerea la răspundere a celor responsabili de ucideri, au mărșăluit către tribunal înaintea procesului, purtând fotografii ale celor morți și mergând în spatele unui banner pe care scria „Către justiție”.

„A durat 53 de ani să ajungem în acest punct și am luptat împotriva tuturor obstacolelor pentru a ajunge aici”, a spus McKinney, al cărui frate, William, a fost ucis în împușcături.

„Tot ce am realizat până în acest moment a fost posibil datorită angajamentului nostru neîncetat și refuzului de a renunța”, a spus el. 

Inițial, Guvernul a declarat că soldații dintr-un regiment de parașutiști au deschis focul asupra unor oameni înarmați și teroriști care îi atacau. O anchetă oficială a absolvit trupele de orice responsabilitate.

O anchetă ulterioară din 2010, a ajuns la o concluzie mult diferită, constatând că soldații au tras asupra unor persoane neînarmate care fugeau și apoi au mințit în legătură cu acest lucru timp de zeci de ani.

Prim-ministrul de atunci, David Cameron, și-a cerut scuze și a declarat că uciderile au fost „nejustificate și nejustificabile”.

Soldat F a fost pus sub acuzare în 2019, dar procurorii au decis iniţial să nu meargă mai departe de teamă că probele cheie ar putea fi declarate inadmisibile, după ce un proces similar a eşuat din cauza unor aspecte legate de admisibilitatea probelor.

Înalta Curte a Irlandei de Nord a anulat decizia de a opri procesul în 2022, după o contestaţie depusă de familiile victimelor.