Cafeaua poate fi cauza atacurilor de panică
0Cafeaua consumată zilnic reprezintă, pentru mulţi oameni, doza necesară de energie, fiind considerată un mod simplu şi ieftin de a face faţă oboselii, însă noi cercetări arată că efectele acestei substanţe asupra organismului sunt subestimate, putând fi o cauză a atacurilor de panică.
Potrivit cercetătorilor, cofeina este o substanţă psihoactivă extrem de puternică, informează dailymail.co.uk.
Consumată moderat, cofeina îi face pe oameni să se simtă bine. În exces, însă, efectul este neplăcut, iar în cantităţi foarte mari ar putea fi chiar fatală.
Consumul în exces de cofeină poate provoca efecte secundare precum tahicardie, transpiraţie şi anxietate acută. Cel din urmă efect secundar este, în mod deosebit, îngrijorător, pentru că duce la creşterea incidenţei stărilor de depresie şi îngrijorare.
Un adult din 20 suferă de anxietate, un sentiment de nelinişte sau teamă care poate fi uşor sau sever.
Impactul cofeinei asupra minţilor oamenilor nu este un subiect la care mulţi dintre consumatori să se gândească. Acea energie pe care o oferă cofeina alterează, însă, creierul.
Cofeina este neobişnuit de mobilă în corp, molecula mică ajungând la creier în doar 20 de minute, şi depăşeşte cu uşurinţă bariera hemato-encefalică. Odată ajunsă acolo, cofeina blochează absorbţia de adenozină, un neurotransmiţător care îi indică creierului momentul în care o persoană este obosită. Acest truc simplu îi împiedică pe oameni să se simtă obosiţi, astfel că nicio sarcină nu pare de nerezolvat.
Dar cofeina are şi efecte fiziologice. Aceasta stimulează sistemul nervos central, astfel că se accentuează nivelul de vigilenţă, timpul de reacţie scade şi capacitatea de concentrare creşte. Tensiunea arterială creşte uşor, iar inima porneşte într-o cursă - toate simptomele asociate cu anxietatea.
Astfel, în timp ce aceste modificări fiziologice oferă un impuls puternic, cofeina poate avea efecte psihologice serioase.
John Greden, de la Universitatea din Michigan (SUA), este de părere că excesul de cofeină poate face pe oricine anxios.
În lucrarea sa Anxiety Or Caffeinism: A Diagnostic Dilemma, Greden subliniază că, de multe ori, este trecut cu vederea faptul că "dozele mari de cofeină" pot induce simptome imposibil de distins de cele ale anxietăţii.~
Garden a dat ca exemplu cazul unei asistente medicale în vârstă de 27 de ani, care se plângea de ameţeli, tremur al vocii, dispnee, dureri de cap şi bătăi neregulate ale inimii. Aceasta a fost iniţial diagnosticată cu anxietate, dar, mai târziu, s-a descoperit că principala cauza era consumul excesiv de cafea. Femeia consuma, în medie, 12 ceşti de cafea neagră pe zi. După ce a renunţat la a mai bea cafea, simptomele au dispărut.
Oamenii de ştiinţă precizează, totuşi, că acestea sunt exemple extreme. Majoritatea oamenilor consumă maximum trei - patru ceşti de cafea pe zi.
Prin urmare, tratamentul iniţial ideal pentru tratarea anxietăţii în cazul persoanelor care consumă cofeină constă în eliminarea acesteia din dietă, pentru a stabili dacă există îmbunătăţiri ale stării de sănătate, înainte de a administra tratamentul medicamentos tradiţional.
De asemenea, cofeina a fost asociată cu atacurile de panică, ce sunt trecătoare, dar care pot afecta foarte mult organismul şi pot fi extrem de comune.
Un studiu publicat în 2007 a analizat trei grupuri distincte de voluntari: unul de persoane sănătoase, fără antecedente privind atacurile de panică, unul de pacienţi cu astfel de tulburări şi unul format din rudele de gradul I ale bolnavilor, dar care n-au avut antecedente de atacuri de panică. Participanţilor la studiu li s-a oferit fie cafea decofeinizată, fie cafea cu un conţinut ridicat de cofeină. Nicio persoană nu a avut atacuri de panică şi nici nu a suferit de anxietate crescută după ce a consumat băutura decofeinizată. Însă, 52% dintre pacienţii care sufereau de atacuri de panică s-au confruntat cu astfel de crize după ce au consumat cafeau cu un conţinut ridicat de cofeină.
Constatarea neaşteptată a fost că 41% dintre rudele de gradul I ale pacienţilor au suferit, de asemenea, atacuri de panică. Aceştia nu suferiseră de astfel de tulburări înainte, dar o doză de cafea puternică le-a indus un atac, fapt care arată nu doar că unele persoane au o predispoziţie genetică de a suferi de anxietate în urma consumului de cofeină, dar şi impactul dureros pe care această substanţă îl poate avea. Cercetătorii au arătat că această substanţă poate provoca chiar şi halucinaţii.
Citeşte şi:
Generaţia „Xanax“: antidepresivele ca stil de viaţă
Într-o lume în care atacurile de panică par să se transforme în banalităţi, medicamentele folosite în tratamentul anxietăţii devin un bun comun. Costurile „stăpânirii de sine“ vin însă, de cele mai multe ori, cu un risc pe măsură: dependenţa.
Atacurile de panică, monştrii din mintea noastră
Un sentiment copleşitor de frică, palpitaţii, transpiraţii, tremur al întregului corp, senzaţie de sufocare şi de ameţeală. Când o persoană trece prin asemenea stări, nu este de mirare că are impresia că va muri sau, cel puţin, că pierde controlul. Aceste trăiri definesc terifiantele atacuri de panică, ce îi afectează astăzi pe tot mai mulţi dintre noi. Înţelegând de ce apar, vei reuşi să te sperii de ele mai puţin.
Aproape 90% din angajaţii români consideră că există violenţă la locul de muncă. În cele mai multe situaţii, aceasta provine fie de la şefi către subalterni, fie este o consecinţă a conflictelor dintre colegii de serviciu, arată un sondaj recent. Alarmant e faptul că unul din 10 respondenţi a avut atacuri de panică, în timp ce o treime din angajaţi au manifestat stări de anxietate la serviciu.
Atacurile de panică, anxietatea şi fobiile sunt mai frecvente astăzi decât cu zece ani în urmă. Medicul psihiatru Radu Teodorescu a explicat la Adevărul Live de ce aceste tulburări au devenit un fenomen astăzi.