VIDEO Suntem toţi victimele unei societăţi bolnave? Dezbatere Adevărul Live, despre „generaţia Xanax“

Medicul Radu Teodorescu, preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie Comunitară, în studioul Adevărul Live FOTO Marian Iliescu

Atacurile de panică, anxietatea şi fobiile sunt mai frecvente astăzi decât cu zece ani în urmă. Medicul psihiatru Radu Teodorescu a explicat la Adevărul Live de ce aceste tulburări au devenit un fenomen astăzi.

La un moment dat în viaţă, o persoană adultă din trei suferă de o afecţiune psihică. Medicamentele de tipul Xanax sunt ajutoare reale sau capcane în care cad oamenii vulnerabili? Medicul Radu Teodorescu, preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie Comunitară, a vorbit la Adevărul Live frecvenţa atacurilor de panică şi anxietate în societatea noastră.

Cele mai importante declaraţii:

„Ideea articolului nostru a pornit de la faptul că medicamentul Xanax este cel mai des prescris medicament anxiolitic. Acum am descoperit că există mai multe nereguli legate de acest medicament. Spre exemplu, el poate fi cumpărat de pe internet sau din farmacii fără reţetă“, povesteşte Laurenţiu Ungureanu, jurnalist „Adevărul“ şi unul dintre autorii materialului „Generaţia «Xanax»: antidepresivele ca stil de viaţă“.

Laurenţiu Ungureanu a stat de vorbă cu mai multe persoane care au suferit de anxietate, printre care şi Diana, o tânără în vârstă de 27 de ani. „Înainte îmi era şi frică să ies pe stradă, aveam tot felul de scenarii în cap, îmi imaginam că o să fac un atac cerebral sau un infarct“, a mărturist tânăra Diana, în timpul unei discuţii purtate cu jurnaliştii „Adevărul“

„Tânăra a ajuns la medic, i-a fost prescris medicamentul Xanax şi i-a fost foarte greu să renunţe la el“, povesteşte Laurenţiu Ungureanu.

„Efectele medicamentului sunt imediate .În momentul în care te-ai liniştit sentimentul este că funcţionezi foarte bine, că starea de anxietate a dispărut. Medicamentul interferează cu atenţia, tocmai de aceea nu se recomandă să conduci atunci când iei Xanax“, a explicat medicul psihiatru Radu Teodorescu.

„Luăm un Xanax care ne linişteşte. Noi nu avem o boală, noi folosim un medicament, aşa cum este ciocolata, ca pe un lucru care să ne producă plăcere. În trecut, toată lumea lua Prozac (medicament antidepresiv – n.r )“, povesteşte medicul psihiatru.

Suntem toţi victimele unei societăţi bolnave. Despre „generaţia Xanax“, la Adevărul Live

Astăzi, oamenii sunt mai sensibili? Nu mai reuşesc să facă faţă vieţii cu resursele propii?

„Foarte multe dintre bolile care ucideau în trecut sute de oameni, astăzi au dispărut sau sunt curabile. Nu se compară societatea de astăzi cu ce era acum 100 de ani. Cred că rezistenţa noastră la probleme a scăzut. Acum recurgem mult mai uşor la un fel de cârje, de genul acestor medicamente“, a explicat Radu Teodorescu.

Este vorba de o plasă de siguranţă, că ai acest medicament la îndemână? Sau mediul virtual şi societatea în care trăim «ne forţează» să apelăm la antidepresive?

„Este prea repede sau prea devreme să ne dăm seama cum influenţează mediul virtual un adult al cărui creier a ajuns deja l-a maturitate. Va fi foarte interesant de observat ce se va întâmpla cu copii cu vârste de doi-trei ani, care folosesc gadgeturi. Oare cum va răspunde creierul copilului mai târziu? Cum va fi afectat procesul de dezvoltare al acestuia? Eu  cred că unii dintre copiii aceştia nu vor învăţa să relaţioneze cu alţi oameni“, susţine medicul psihiatru.

De ce apare anxietatea?

„Se poate ca o persoană să aibă o vulnerabilitate pentru panică, dar să nu se confrunte cu situaţii dramatice. Şi să moară împăcată. Există, însă, şi vulnerabilităţi genetice sau cele moştenite în familie. Dacă ai o mamă care de la 3-4 ani, îţi spune «ia-ţi căciula, nu-ţi uita fularul», tu vei trăi cu senzaţia că mediul extern este  periculos“, povesteşte Radu Teodorescu.

Conexiunea între atacurile de panică şi starea de anxietate

„Anxietatea este o stare emoţioanală care convoacă o reacţie pe care o numim reacţie de frică. Sunt diverse forme în care această anxietate se poate manifesta. Spre exemplu, sub forma unui atac de panică. O difucultate în a respira, inima îţi bate repede, simţi o presiune pe torace, ai senzaţia că tremuri şi genunchii nu te mai ţin. Acestea sunt fenomenele fizice ale atacului de panică. Unii cred că o să moară, alţii au impresia că o să înnebunească. Şi mai este şi anxietea generalizată. O persoană care este în permaneţă îngrjorată. Are impresia că va fi dat afară de la serviciu, că se va îmbolnăvi etc.“, susţine medicul psihiatru.

Prin telefon, la Adevărul Live, a intervenit şi doamna Ema, o femeie care s-a confruntat cu depresia şi a fost nevoită să ia Xanax.

Cum s-a declanşat problema?

„Am trecut printr-o perioadă de stres foarte mare atunci când copilul meu a plecat din ţară, cu sportul. Pleca cu microbuzul şi-mi era frică pentru el. Când pleca de acasă, dimineaţa, la şcoală, mă temeam să nu păţească ceva. În plus, am pierdut şi foarte multe persoane dragi mie. Iar în ultima seară, când  el trebuia să plece în Ungaria, am primit dimineaţa un telefon că mi-a murit vărul. Am fost la medicul de familie şi el mi-a prescris Xanax. Am luat două luni jumătate acest medicament, după care am renunţat treptat la el“, povesteşte Ema.

„Nu dormeam noaptea. Îi visam tot timpul pe cei care au murit. Am fost şi la psihiatru, după care am ajuns să iau Cipralex“, îşi aminteşte aceasta.

Aţi încercat să treceţi peste aceste probleme fără antidepresive?

„Da. În prima lună, am făcut şedinţe de psihoterapie o dată pe săptâmână, dar apoi le-am rărit. În prezent, încă mai am senzaţia de nod în gât, care apare şi dispare. De menţionat că anxietatea nu îmi afectează activitatea la locul de muncă“, explică Ema.

„Antidepresivele contribuie la ameliorarea şi chiar la dispariţia stării de anxietate. Xanax este un calmant, nu un medicament care tratează boala. Motiv pentru care, ca şi în cazul doamnei Ema, unele simptome persistă. Acestea ne atrag atenţia că starea de anxietate încă există acolo. Poate şi psihoterapia ar fi fost bună, dacă doamnei i-ar fi fost explicat mecanismul exact. Parcursul medical pe care doamna l-a relatat este, oricum, unul fericit. 70% din oamenii care au astfel de stări fac, de regulă, un drum la cardiolog. Dacă ajung la urgenţă, după primul atac de panică, şi află că sunt sănătoşi fizic, mai târziu le este foarte greu să creadă că ar putea să aibă alte probleme decât cele care au o conexiune directă cu organul respectiv“, povesteşte specialistul. „Există şi o prejudecată legată de boala psihică. Pentru că boala psihică nu este luată în serios de cei din jur. Pacientul este descurajat şi nu mai povesteşte nimănui, pentru că îi este ruşine“, completează acesta.

În 2011, s-au prezentat 4.388 de oameni diagnosticaţi cu un atac de panică la un spital din Ilfov. În 2012, au existat 5.103 cazuri de atacuri de panică. Iar anul acesta, până în prezent, au fost înregistrate deja 4.430 de cazuri, potrivit unor statistici emise de reprezentanţii unui centru medical din judeţul Ilfov.

„În general, bolile acestea sunt mai frecvente la femei decât la bărbaţi. Ele pot fi corelate cu situaţia economico-financiară a persoanei în cauză. Oamenii care nu pot să-şi plătească întreţinerea sau sunt în şomaj pot să devină vulnerabili“, aminteşte Radu Teodorescu.

„Atacul de panică este un fenomen anxios paroxistic care intervine fără motiv. Este vorba de vulnerabilitatea fiecărui individ aici. Un tânăr îmi povestea cum s-a produs primul lui atac de panică. Era student, avea de dat o restanţă şi rămăsese în Capitală pe durata verii. La un moment dat, într-o zi călduroasă de august, se grăbea să ajungă la nişte prieteni pentru un meci de tenis. A avut brusc ameţeli şi stări de leşin. A încercat să se calmeze şi s-a lăsat încet, încet pe caladarâm. Suferise un atac de panică, fără să traverseze o situaţie traumatizantă. Pur şi simplu, era stresat că se apropia acel examen important pentru el“, povesteşte doctorul.