Demisionarul Horia Gârbea: „Nu am încălcat nicio lege“

Scriitorul Horia Gârbea, care şi-a depus luni demisia din funcţia de vicepreşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), spune că nu are nimic să-şi reproşeze în perioada sa de mandat

După reunirea Comisiilor pentru Cultură şi Politică Externă din Senat, care au cerut, luni, revocarea lui Andrei Marga din funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), precum şi a vicepreşedinţilor Horia Gârbea şi Vladimir Simon, primul care şi-a dat demisia a fost preşedintele ICR. Ulterior, a urmat şi demisia lui Horia Gârbea, care declară că nu are nimic totuşi să-şi reproşeze, în ciuda neregulilor grave petrecute la ICR în perioada mandatului său: „Eu, în sinea mea şi faţă de propria mea conştiinţă, sunt cu totul liniştit. Nu am făcut nimic rău, nu am nedreptăţit pe nimeni, nu am încălcat nicio lege“.

Băsescu cere depolitizarea ICR

Preşedinte Traian Băsescu a făcut ieri un apel la adresa conducerii Senatului şi la senatorii USL „să înţeleagă importanţa“ ICR pentru imaginea culturii româneşti şi a României în lume şi „să înceteze de îndată demersurile de politizare a acestei instituţii culturale“, conform unui comunicat al Preşedinţiei.

Scriitorul Horia Gârbea (51 de ani) a fost implicat recent într-un scandal, după ce a primit, pe 7 mai, la Baku, un premiu literar internaţional pentru un eseu laudativ dedicat fostului preşedinte
al Republicii Azerbaidjan, Heydar Aliyev, cu ocazia aniversării a 90 de ani de la naşterea acestuia. Panegiricul lui Horia Gârbea a fost criticat şi ironizat  de intelectuali din România. 

“

Văzând Azerbaidjanul de azi, rezultat al viziunii lui Heydar Aliyev, pot să disting amprenta unui om cu totul ieşit din comun.

Horia Gârbea

ex-vicepreşedinte al ICR

„Heydar Aliyev a fost o flacără vie“

  Vă prezentăm câteva fragmente din textul lui Horia Gârbea despre fostul preşedinte al Republicii Azerbaidjan: „Heydar Aliyev a fost pentru poporul său o flacără vie. A ars cu pasiune, a încălzit cu omenie, a adunat în jurul căldurii sale un întreg popor şi l-a făcut să activeze pentru un scop nobil, i-a luminat pe oameni cu viziunea sa şi a fost vatra în care s-au readus tradiţiile dintr-o ţară care vreme de peste şaptezeci de ani a fost nu numai ocupată de comunişti, dar victimă a deznaţionalizării şi ruperii forţate de limba şi obiceiurile strămoşeşti. (…) Văzând Azerbaidjanul de azi, rezultat al viziunii lui Heydar Aliyev, continuată fericit de succesorii săi, pot să disting în fiecare dintre realizările uimitoare care marchează ultimii ani de evoluţie ai ţării, amprenta unui om cu totul ieşit din comun“.

Decizii controversate ale erei Marga

 După ce Andrei Marga a fost numit la conducerea Institutului Cultural Român pe 11 septembrie 2012,  una dintre cele mai contestate decizii a fost numirea lui Andrei Ciubuc la Direcţia Generală a Românilor de Pretutindeni a ICR-ului. Ciubuc fusese un reprezentant controversat al studenţilor de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ (UBB).

 Ulterior, în urma controverselor iscate şi a organizării unui concurs în perioada 11 aprilie – 12 iunie 2013, dosarul lui Ciubuc pentru postul de director al  acestuia a fost respins.

Un alt caz controversat a fost cel al lui Bogdan Nicolae Ionescu, desemnat referent la ICR Varşovia. Acesta era vicepreşedintele Partidului Conservator din diaspora, deşi în regulamentul concursului se stipula să nu existe afilieri politice. La ICR New York a fost numit în funcţia de referent Rareş Cristian Trifan, ex-director la Opera Naţională din Cluj. Trifan a fost, de-a lungul carierei de director, în centrul atenţiei publice la Cluj prin procesul în care a fost judecat pentru conflict de interese şi pentru desele dispute cu angajaţii de la Operă.

Marga, care a fost rector la UBB între anii 1993-2004 şi 2008-2012, şi-a numit şi alţi colaboratori în funcţii-cheie la ICR. Astfel,  Raluca Betea (referent pentru ICR Berlin) s-a specializat în istoria artei la Cluj-Napoca, în timp ce referentul pentru Roma, Daniela Mihaela Ispas, a absolvit în 2010 Facultatea de Studii Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) la UBB. La rândul său, Dana Bizuleanu, directorul adjunct pentru Berlin, a terminat secţia de literatură română la UBB în 2005.