Cultul secretului. Despre relaţia mass-media cu puterea şi despre mecanismele cenzurii, la Adevărul Live, de la 11.00

Ce a însemnat cenzura în presă în timpul comunismului şi ce moşteniri a lăsat această practică în redacţiile de azi? Cum pot fi şi de ce sunt controlaţi jurnalişti? Joi, de la 11.00, la Adevărul Live, vorbim despre relaţia încâlcită pe care mass-media o au cu puterea politică. Invitat special, jurnalista Emilia Şercan, autoarea volumului „Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă“.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul LIVE

Să vorbeşti despre cenzură într-o redacţie e ca şi când ai vorbi despre funie în casa spânzuratului. Discuţia poate fi curajoasă, făţarnică sau, cel mai adesea, autoironică. Mai mult, controlul mass-media pare să fie, astăzi, un fel de pisică a lui Schrodinger: există şi nu prea există în acelaşi timp. Cum se poate caracteriza, de-a lungul timpului, relaţia dintre mass-media şi putere?

Răspunde la această întrebare Emilia Şercan, lector la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti, jurnalist de investigaţie şi autoare a volumului „Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă“, publicat la editura Polirom, cu o prefaţă de Mihai Coman. Vorbim despre presă, despre oameni şi despre putere.

Un scurt extras din prefaţa volumului: „Emilia Şercan identifică diferitele forme de control şi le raportează la relaţia putere-presă. Autoarea propune de asemenea o clasificare a acestora în cinci mari categorii: controlul politico-ideologic, controlul instituţional, controlul juridic, controlul informaţional şi controlul economic. Perspectiva abordării ştiinţifice este lărgită de la ştiinţele comunicării la istorie, politică şi sociologie, volumul fiind o sursă de informaţii actualizate atît pentru studenţii de la facultăţile de jurnalism şi istorie, cît şi pentru cercetătorii şi profesioniştii din cele două domenii“.

Emilia Şercan este jurnalist de investigaţii şi lector la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti. A început să lucreze în presa locală în 1996. Din 2000, activează în presa centrală, mai întîi la Curierul Naţional, la Evenimentul zilei, apoi în grupul de presă Realitatea-Caţavencu. Încă de la începutul carierei profesionale a ales presa de investigaţie, unul dintre cele mai complexe şi solicitante domenii jurnalistice, pe care acum îl aprofundează şi sub aspect teoretic din postura de cadru didactic.