Știința îmbălsămării Papei Francisc: Pas cu pas, cum este pregătit trupul pentru a fi expus timp de trei zile fără semne vizibile de descompunere
0Papa Francisc, primul Suveran Pontif din America Latină, a murit luni, 21 aprilie, la vârsta de 88 de ani. În timp ce autoritățile supreme ale Bisericii Catolice urmează să se întrunească pentru a-i alege succesorul, Vaticanul are acum o prioritate mai urgentă.
Având în vedere vremea caldă și umedă din Roma, trupul Papei va trebui îmbălsămat pentru a preveni descompunerea rapidă.
Cum funcționează procesul de îmbălsămare
Deși detaliile acestui proces au variat de la un Papă la altul, trupul Papei Francisc va fi, cel mai probabil, drenat de sânge și umplut cu substanțe chimice conservante.
I se vor deschide venele de la gât și i se va introduce un amestec de coloranți, alcool, apă și formaldehidă.
Asemenea unei transfuzii de sânge, acest amestec va curăța sistemul circulator, eliminând sângele coagulat care ar favoriza descompunerea.
Formaldehida va distruge bacteriile rămase și va „lega” proteinele din celule, prevenind autodistrugerea țesuturilor prin enzimele proprii ale corpului.
Astfel, trupul Papei va putea fi expus public timp de trei zile, fără semne vizibile de descompunere, permițând sute de mii de credincioși să își ia rămas bun.
Tradiții și greșeli din trecut
În trecut, trupurile erau pregătite cu metode tradiționale – organele erau îndepărtate, pielea era frecată cu ierburi și ulei, iar orificiile corpului erau umplute cu bumbac, ierburi și ceară pentru a preveni scurgerile neplăcute.
Uneori, trupul era spălat cu leșie pentru a se usca mai repede.
Însă, din secolul XX, Vaticanul a adoptat metode moderne de îmbălsămare. Primul papă tratat astfel a fost Papa Pius, decedat în 1914.
Când trupul lui a fost exhumat, s-a descoperit că fusese îmbălsămat cu o substanță care i-a schimbat culoarea pielii în maro, în ciuda dorinței sale exprimate de a nu fi îmbălsămat.
Însă momentul de cotitură a fost îmbălsămarea eșuată a Papei Pius al XII-lea, mort în 1958. Medicul său, Riccardo Galeazzi-Lisi, a încercat o metodă inspirată din presupusa conservare a trupului lui Iisus: l-a înfășurat într-o pungă de plastic cu ierburi, uleiuri și rășini. Rezultatul a fost un dezastru – procesul de putrefacție s-a accelerat dramatic, iar mirosul a fost atât de puternic încât Garda Elvețiană era schimbată la fiecare 15 minute.
De atunci, Vaticanul a urmat metodele standard ale medicinii mortuare moderne.
Pașii unei îmbălsămări moderne
1. Curățare – trupul este spălat minuțios pentru a elimina bacteriile de la suprafață.
2. Fixare postmortem – după instalarea rigor mortis (rigidizarea mușchilor), se pot aplica tratamente cosmetice: ochii sunt închiși cu capace speciale din plastic, maxilarul este fixat cu sârmă.
3. Corecții estetice – se adaugă vată în jurul gurii pentru a oferi o expresie relaxată.
4. Incizie și injectare – se face o tăietură deasupra claviculei pentru a accesa artera carotidă și vena jugulară. Se injectează lichidul de îmbălsămare (formaldehidă, alcool, coloranți) și se elimină sângele.
5. Vidarea abdomenului – se introduce un instrument în cavitatea abdominală pentru a extrage conținutul intestinal și lichidele, care sunt înlocuite cu lichid conservant.
Scopul este de a elimina fluidele biologice ce conțin bacterii, pentru a evita descompunerea și a face loc substanței conservante.
Tradiții legate de organe și relicve
În trecut, organele erau extrase și uneori păstrate ca relicve. Biserica Sfinților Anastasie și Vincențiu din Roma deține ficatul, splina și pancreasul a 22 de papi.
Însă, după moartea Papei Leon al XIII-lea în 1903, s-a stabilit că trupul Papei trebuie să rămână întreg. Din acest motiv, papii nu mai pot dona organe după moarte – se consideră că trupul le aparține Bisericii.
Pregătirea finală pentru expunere publică
După sigilarea inciziilor, trupul este spălat din nou, îmbrăcat și pregătit pentru expunere.
Conform lui Massimo Signoracci – al cărui neam îmbălsămează papi din vremea Papei Ioan al XXIII-lea – trupul acelui papă a fost tratat cu 10 litri dintr-un amestec cu alcool etilic, formalină, sulfat de sodiu și azotat de potasiu (folosit și la conservarea baconului).
După 37 de ani, Papa Ioan al XXIII-lea arăta „aproape la fel ca în ziua următoare morții”, a declarat Signoracci în 2005.
Totuși, Vaticanul a precizat că unii papi mai recenți nu au fost îmbălsămați. Papa Ioan Paul al II-lea, de exemplu, a fost doar „pregătit” pentru a fi expus public în 2005.
Ce se va întâmpla cu trupul Papei Francisc
Deși nu se știe sigur dacă va fi îmbălsămat, Papa Francisc a făcut deja pași pentru a simplifica ritualul funerar papal.
După pregătire, va fi îmbrăcat în veșminte roșii, cu mitră albă pe cap, și dus la Bazilica Sf. Petru, unde va sta în sicriu deschis timp de trei zile.
Tradițional, papii erau înmormântați în trei sicrie (inclusiv unul de plumb) pentru etanșeitate și pentru a include obiecte personale – cum ar fi monede sau documente.
Predecesorul său, Papa Benedict al XVI-lea, a fost înmormântat astfel, în criptă sub Bazilica Sf. Petru.
Însă Papa Francisc a rupt tradiția: conform unor noi norme, va fi îngropat într-un singur sicriu din lemn căptușit cu zinc și nu va fi expus pe o platformă înălțată („catafalc”).
Sicriul va rămâne deschis până în noaptea dinaintea funeraliilor. Mai mult, Papa Francisc va fi primul papă din ultimul secol care va fi înmormântat în afara Vaticanului, conform dorinței sale de a nu fi îngropat în grote, scrie dailymail.com.
Se încarcă comentariile...
