tradiții - ultimele știri

În tradiția ortodoxă și în alte tradiții creștine, anul bisericesc începe pe 1 septembrie, iar pe 8 septembrie, ortodocșii și catolicii sărbătoresc „Nașterea Maicii Domnului” sau „Sfânta Maria Mică”, zi ce simbolizează începutul anului bisericesc și marchează tranziția de la vară la toamnă.

În tradiția ortodoxă, Anul Nou bisericesc începe pe 1 septembrie și se încheie pe 31 august. Această dată marchează nu doar începutul unui nou ciclu liturgic, ci și un moment de reflecție spirituală și de recunoștință față de Dumnezeu pentru binecuvântările anului anterior.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 29 august, zi în care credincioşii orodocși țin post. De această sărbătoare sunt legate și câteva superstiții.

Pe 15 august, românii sărbătoresc una dintre cele mai importante zile religioase ale anului: Adormirea Maicii Domnului. Această zi, marcată de tradiții și superstiții adânc înrădăcinate în cultura populară, aduce o serie de obiceiuri care variază de la regiune la regiune.

În fiecare an, Biserica Ortodoxă face trei mari pomeniri ale sufletelor celor trecuţi în nefiinţă: vara, toamna şi iarna. „Moşii de toamnă” sunt pomeniți în fiecare an în prima sâmbătă din noiembrie.

Sâmbătă, 20 iulie, creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ilie, aducătorul de ploaie în perioadele secetoase și făcător de minuni. Aproximativ 145.000 de români își serbează astăzi ziua onomastică.

Solstițiul de vară în 2024 marchează cea mai lungă zi din an și momentul oficial al începutului verii în calendarul astronomic. Cunoscut și ca Ziua Soarelui, solstițiul de vară este o sărbătoare încărcată de tradiții și ritualuri în diverse culturi.

Prima duminică de după Paște este închinată Sfântului Apostol Toma. Aceasta este, de asemenea, și singura duminică din întregul an bisericesc dedicată unui Apostol al Mântuitorului.

Într-o zi însemnată din calendarul creștin ortodox, românii celebrează Izvorul Tămăduirii pe 10 mai, respectând tradițiile și obiceiurile străvechi. Sărbătoarea, notată cu cruce roșie în calendar, comemorează una dintre minunile atribuite Maicii Domnului.

Loc cu tradiții cu totul speciale, Bihorul nu face excepție de la regulă nici în Săptămâna Patimilor. Se bate toaca, joacă suratele, se aprind focuri pentru sufletele strămoşilor și multe altele, uneori chiar sub formă de festival.

Paștele catolic a fost în 31 martie, iar sărbătoarea ortodoxă va fi în 5 mai. Românii stabiliți în Vest vor avea un weekend ca oricare altul din punct de vedere al serviciului, dar vor sărbători

Un studiu Reveal Marketing arată care sunt schimbările semnificative în modul în care românii sărbătoresc Paștele. Se observă o tendință de a evita agitația comercială și de a adopta obiceiuri mai simple și prietenoase cu mediul înconjurător.

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este un moment încărcat de semnificații religioase pentru creștini, marcând ultima săptămână dinaintea Duminicii Învierii Domnului. În această perioadă. Tradițiile și obiceiurile, transmise din generație în generație sunt respectate cu sfințenie.

La catolici, cel mai important moment din noaptea de Înviere este binecuvântarea focului și aprinderea lumânării pascale, la fel ca și împărtășirea credincioșilor.

Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului sau Blagoveştenia.

Întâia zi de miercuri din Postul Paștelui se numește Miercurea strâmbă sau Miercurea frumoasă. Această zi are o legendă.

Pe măsură ce data de 14 februarie se apropie, inimile îndrăgostiților din întreaga lume încep să bată mai tare, pregătindu-se pentru celebrarea iubirii într-un mod unic. Modul în care se săbrătorește Valentine's Day variază, în funcție de tradițiile și obiceiurile locale.

Pe 17 ianuarie, în fiecare an, este prăznuit Sfântul Antonie cel Mare, considerat sfântul care îi scapă pe credincioși de farmece și blesteme, dar şi cel care le ajută pe fete să-şi găsească bărbatul.

Între faptele bune petrecute prin Neamţ cu prilejul Crăciunului şi Anului Nou, spectacole caritabile sau donaţii, iese în evidenţă un gest caritabil unic şi impresionat al unor săteni din Cuci

În prima zi a noului an, se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii.

Prin ţinutul Neamţului, la poale de Ceahlău, în preajma Anului Nou, dar mai ales pe 31 decembrie, diverse obiceiuri de iarnă se păstrează încă nealterate, aducând în prezent vechi datini

În cea de-a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Apostol, întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan. De sărbătoarea la care sute de mii de români îşi serbează onomastică sunt legate mai multe tradiții și superstiții.

Lumea creștină sărbătorește pe 25 decembrie Naşterea Domnului. Crăciunul este una dintre cele mai iubite sărbători, de care sunt legate numeroase superstiții. După această zi, se spune în popor că nu e bine să mai fie lăsaţi copiii să spună colindate, că fac bube.

În noaptea de 22 spre 23 decembrie se desfășoară solstițiul de iarnă 2023, marcând începutul oficial al iernii astronomice. Va fi cea mai lungă din an, moment în care Soarele atinge cea mai mare distanță sudică față de ecuator. Superstițiile spun că nu e bine să fii singur.

Cu Moș Nicolae încep sărbătorile de iarnă, perioada în care dăruim cadouri, iubire și zile frumoase celor dragi.

Pe 6 Decembrie peste 800.000 de români își celebrează ziua de nume, cu prilejul sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae.

Cei mai mulți români, respectiv 64%, intenționează să-și petreacă sărbătorile de iarnă acasă, potrivit unei cercetări recente. Însă, dacă ar putea alege orice destinație, 37% dintre români ar vrea să celebreze aceste sărbători într-o cabană la munte.

Creştinii ordodocşi îl prăznuiesc, joi, 30 noiembrie, pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, sărbătoare de care sunt legate mai multe obiceiuri și tradiții, dar și multe superstiții.

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, prăznuiți pe 8 noiembrie, reprezintă ultima mare sărbătoare înainte de Postul Crăciunului. Cultul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este foarte răspândit în România, la fel și superstițiile legate de această zi.

În fiecare an, pe 15 august, creștinii sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului. De fapt, este o comemorare a trecerii la cele veșnice a Maicii Domnului, însă creștinii consideră că acesta este un motiv de bucurie.

De ziua IEI, sărbătorită pe 24 iunie, Bucureștiul va fi gazda unui festival care va cuprinde o expoziție marca Art Safari de ii și costume populare, proiecții și ateliere creative pentru copii, o șezătoare autentică urbană și parada modei (reinterpretarea iei în estetica streetwear).

Tradiţiile şi valorile culturale suedeze vor fi sărbătorite, sâmbătă şi duminică, la Roaba de Cultură din Parcul Regele Mihai I al României, în cadrul evenimentului Midsommar.

Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică îl sărbătoresc pe 23 aprilie pe Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Obiceiurile și tradițiile bine înrădăcinate sunt specifice acestei zile de care sunt legate și câteva superstiții.

În fiecare an, în prima vineri după Paşte, creştinii ortodocşi sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Este marele praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în mântuirea oamenilor. În acest an, sărbătoarea are loc pe 21 aprilie.

În Vinerea Mare se ţine post negru, iar seara se cântă Prohodul Domnului. Apoi se înconjoară biserica de trei ori şi se trece pe sub Sfântul Epitaf, semn al celor trei zile petrecute de Mântuitor în mormânt.

În Duminica Floriilor, zi de mare sărbătoare pentru Ortodoxie, preoții îi îndeamnă pe credincioși să rostească o rugăciune pentru noroc și bunăstare. Cunoscută și sub denumirea de Duminica Patimilor Domnului sau Duminica Patimilor, această zi are o însemnătate deosebită.

Un obicei cu adevărat special, unul dintre puținele obiceiuri de Paște care se mai păstrează, îi aduce în duminica Floriilor pe mirii și pe miresele din anul precedent în fața preotului, pentru a-și mărturisi păcatele și a cere iertare.

Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim are loc în duminica dinaintea Învierii Domnului (a Sfintelor Paşti), și este cunoscută şi sub numele de Duminica Floriilor sau Duminica Stâlpărilor. Duminica Floriilor este primul praznic cu dată schimbătoare din anul bisericesc.

Biserica Ortodoxă sărbătorește astăzi Sâmbăta lui Lazăr, cunoscută și ca Moșii Floriilor, care marchează trecerea dintre Postul Mare și Săptămâna Patimilor. Este ziua în care Hristos l-a înviat pe Lazăr la 4 zile de la moartea acestuia, arătându-le credincioșilor minunile pe care le săvârșea.

Creștinii ortodocși sărbătoresc duminică, 26 februarie, Lăsata Secului, una dintre cele mai importante sărbători înainte de intrarea în marele post al Paștelui. În această zi se mai poate mânca de dulce.

Indiferent în ce colț al lumii s-ar afla, românul știe că de pe masa de Revelion nu trebuie să lipsească peștele. Este alimentul care ne va feri de necaz tot anul. Mai sunt, însă, și alte alimente care trebuie consumate în noaptea dintre ani.

Pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Apostol, întâiul mucenic şi arhidiacon Ştefan. Câteva obiceiuri și superstiții sunt legate de această zi.

În ziua de 20 decembrie are loc tradiţionala tăiere a porcilor, ritual încărcat de semnificaţii deosebite. Sărbătoarea este cunoscută în popor sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inătoarea.

Un grup de țesătoare din Botoșani păstrează obiceiuri și meșteșuguri arhaice, inclusiv comori ale artei populare. Unul dintre cei mai vechi meșteri populari din zonă a primit titlul de Tezaur Uman Viu.

Crucile cu epitafuri hazlii şi atitudinea în faţa morţii sunt duse mai departe de două generaţii. Arta unică a pomenirii morţilor de la Săpânţa a fost moştenită de Dumitru Pop-Tincu, astăzi declarat Tezaur Uman Viu, dar şi de mai tânărul Ion Stan Păt...

Denumite oficial căsătorii timpurii, nunţile între copii au explodat în ultimii doi ani în România, fenomenul fiind catalogat chiar de către liderii rromilor drept o „barbarie, o crimă”, care trebuie stopată de urgenţă.

Cunoscutul meşter popular Viorica Olivotto, de la Nucşoara - Argeş, a devenit „Tezaur Uman Viu”. Ministerul Culturii, prin Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, i-a acordat, la sfârşitul săptămânii trecute, titlul on...

Pâinea în ţest, vedeta oricărui târg de produse tradiţionale, se mai produce şi astăzi, în satele de câmpie. „Cuptorul mobil“ necesar pentru prepararea ei se găseşte însă din ce în ce mai greu, pe măsură ce bătrânele care ştiau să-l facă se sting. Un...

Naşterea unui copil în vechiul sat românesc era considerată o binecuvântare, însă pentru mamă era o perioadă dificilă. Naşterea în sine era un moment complicat, însă toată perioada sarcinii era marcată de reguli şi interdicţii, pentru a asigura aduce...

În mitologia românească, Sânzienele sunt zâne bune, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile cele rele. În calendarul popular, ziua de 24 iunie, cea a naşterii SF. Ioan Botezătorul, e cunoscută şi ca „Drăgaica”...

Sărbătoarea Sânzienelor este una precreştină şi este dintre cele mai bogate în obiceiuri şi tradiţii, păstrate din vechime. Este o sărbătoare solstiţială, după cum spun etnografii şi plantelor care poartă acest nume le sunt atribuite puteri magice în...

Crucea este, probabil, cel mai vechi şi cel mai cunoscut simbol creştin. În cultura tradiţională, semnul crucii îl însoţea pe om de la naştere până la moarte, însă la acest ultim eveniment, crucea este mai prezentă decât oricând.

O analiză a publicaţiei britanice „The Guardian” scoate în evidenţă tradiţiile rurale maramureşene şi condiţia femeii din Maramureş. Articolul, analizat de „Adevărul” împreună cu specialiştii locali în etnografie....

Comuna Ciugud găzduieşte, sâmbătă şi duminică, 28 – 29 mai 2022, prima ediţie a „Festivalului Plutăritului”, un eveniment ce are ca scop promovarea tradiţiilor şi valorile etnografice din Bazinul Râului Mureş.

Obiceiurile de naştere din satul tradiţional românesc s-au păstrat de-a lungul secolelor, unele fiind moştenite chiar de pe vremea romanilor. Chiar dacă în prezent nu se mai ţin, acestea s-au practicat până târziu, unele dintre ele începând să dispar...

Sarea era utilizată din vechime în diferite practici magice sau chiar descântece sau vrăjitorie. În Maramureş, vechile credinţe se leagă foarte strâns de acest element, care este învestit cu puteri magice, în anumite condiţii.

Obiceiurile de înmormântare, deşi au fost cel mai bine conservate, s-au pierdut în proporţie de 80 la sută, potrivit unui etnograf din Maramureş. Explicaţia este simplă, şi anume adaptarea României la cerinţele Uniunii Europene.

Cine moare în prima zi de Paşte merge direct în Rai, iar în această zi, numită Lunea Alba precum şi în ziua următoare, nu se lucrează (exceptând spălatul rufelor), altfel e risc de boală-rea (epilepsie). Sunt doar două dintre credinţele populare lega...

În lumea satului de odinioară, tradiţiile populare erau respectate cu sfinţenie de marea sărbătoare a Paştilor, în a doua şi a treia zi fiind urmate diverse obiceiuri.

După întreaga perioadă aspră a Postului Mare, satul românesc prindea viaţă şi sărbătorea, la unison, Învierea Domnului. Angela Paveliuc-Olariu povesteşte cu drag şi dor despre însemnătatea Paştelui de odinioară, când oamenii se primeneau şi se bucura...