superstitii - ultimele știri

Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. În Lunea Albă, așa cum este numită prima zi de luni după Paşte, sunt respectate cu sfințenie mai multe tradiții.

Paștele este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății. Sărbătorit cu evlavie de creștinii din întreaga lume, marchează Învierea Domnului și este considerat momentul triumfului vieții asupra morții.

Când începe și cât durează Postul Paștelui în 2025? Ce semnificație are și ce rol joacă Săptămâna Albă în această perioadă? Află din materialul următor importanța regulilor alimentare, tradițiile, obiceiurile, dar și cele mai cunoscute superstiții legate de această perioadă.

Primăvara vine însoțită nu doar de primele raze călduroase ale soarelui, ci și de una dintre cele mai fascinante tradiții românești: alegerea „Babelor”. Această superstiție străveche continuă să fie respectată și astăzi, iar alegerea zilei potrivite îți poate dezvălui ce fel de an vei avea.

De Sfântul Ioan, românii respectă tradiții străvechi care aduc noroc și protecție pe tot parcursul anului. Stropirea cu agheasmă și alte obiceiuri sunt esențiale pentru a te feri de boli și pentru a atrage prosperitatea

„Vineri, 13”, este o asociere care, doar rostită, dă fiori reci superstițioșilor. În 2024 ne-am aflat de două ori în fața acestei date „sinistre”: în septembrie și acum, în decembrie.

Când noaptea de 29 noiembrie se așterne peste satele românești, granițele dintre lumi devin mai subțiri ca niciodată. Spiritele bântuie, lupii prind grai, iar tinerii speră să-și afle ursitul. Sântandrei (Sfântul Andrei) rămâne o sărbătoare plină de magie, superstiții și ritualuri fascinante.

România se pregătește să celebreze Halloweenul pe 31 octombrie. Vrăjitoarele, fantomele și zombie invadează orașele, creând o atmosferă perfectă pentru petreceri tematice. Află totul despre istoric, tradiții, superstiții și idei ingenioase pentru o noapte de neuitat.

Creștin-ortodocșii îl celebrează pe 26 octombrie pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir, de care sunt legate o serie de tradiții, legende și credințe populare.

Urgiile abătute din cer au adus vremuri grele pentru România și oameniii se întorc la credință. Pelerinajul religios de Sfânta Parascheva, de la Iași, se anunță mai mare decât niciodată, el va începe pe 8 octombrie și va dura 8 zile, până pe 15 octombrie, transmite Click!.

Superstițiile de vineri 13 nu-și au originea în celebrul film de groază cu acest nume și nici în cultura hollywoodiană, ci au legătură cu un episod din Biblie care a marcat istoria omenirii.

În tradiția ortodoxă și în alte tradiții creștine, anul bisericesc începe pe 1 septembrie, iar pe 8 septembrie, ortodocșii și catolicii sărbătoresc „Nașterea Maicii Domnului” sau „Sfânta Maria Mică”, zi ce simbolizează începutul anului bisericesc și marchează tranziția de la vară la toamnă.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 29 august, zi în care credincioşii orodocși țin post. De această sărbătoare sunt legate și câteva superstiții.

Pe 15 august, românii sărbătoresc una dintre cele mai importante zile religioase ale anului: Adormirea Maicii Domnului. Această zi, marcată de tradiții și superstiții adânc înrădăcinate în cultura populară, aduce o serie de obiceiuri care variază de la regiune la regiune.

Schimbarea la Față a Domnului este sărbătorită, în fiecare, pe 6 august și este cunoscută în popor sub numele de Probojenia. Aceasta comemorează momentul în care Iisus Hristos și-a arătat natura divină a în fața ucenicilor Petru, Iacov și Ioan.

Sânzienele, sărbătorite anual la 24 iunie, sunt ființe supranaturale cu puteri magice, însă acestea pot deveni surate cu Rusaliile, dacă oamenii nu le sărbătoresc așa cum se cuvine. Tot în această zi, creștinii sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul

Solstițiul de vară în 2024 marchează cea mai lungă zi din an și momentul oficial al începutului verii în calendarul astronomic. Cunoscut și ca Ziua Soarelui, solstițiul de vară este o sărbătoare încărcată de tradiții și ritualuri în diverse culturi.

În lunga perioadă elenistică (sec. III î.C - III d. C), declanșată de pasiunile Machedonului, lumea s-a tot plimbat dinspre Mesopotamia spre Egipt, cu escală în Creta, aducând fiecare cu sine lucrurile mai prețioase.

În cea de-a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Apostol, întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan. De sărbătoarea la care sute de mii de români îşi serbează onomastică sunt legate mai multe tradiții și superstiții.

Lumea creștină sărbătorește pe 25 decembrie Naşterea Domnului. Crăciunul este una dintre cele mai iubite sărbători, de care sunt legate numeroase superstiții. După această zi, se spune în popor că nu e bine să mai fie lăsaţi copiii să spună colindate, că fac bube.

În noaptea de 22 spre 23 decembrie se desfășoară solstițiul de iarnă 2023, marcând începutul oficial al iernii astronomice. Va fi cea mai lungă din an, moment în care Soarele atinge cea mai mare distanță sudică față de ecuator. Superstițiile spun că nu e bine să fii singur.

Creştinii ordodocşi îl prăznuiesc, joi, 30 noiembrie, pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, sărbătoare de care sunt legate mai multe obiceiuri și tradiții, dar și multe superstiții.

Ai simțit vreodată acel mic tremur al pleoapei, aparent inexplicabil? Acest fenomen comun, cunoscut sub numele de mioclonie a pleoapei sau spasm al mușchiului orbicular al ochiului, este experimentat de mulți oameni și, de cele mai multe ori, este inofensiv. Explicațiile variază, de la cele științif

Intrarea Maicii Domnului în biserică, marcată de credincioși pe 21 noiembrie, este considerată și Sărbătoarea Luminii. În tradiția populară se spune că în această zi, cunoscută ca și Ovidenie, se deschid cerurile, iar oamenii pot să înțeleagă graiul animalelor.

Se spune că aceştia îi însoţesc pe oameni pe tot parcursul vieţii, de la naştere şi până la moarte, rugându-se neîncetat lui Dumnezeu pentru sănătatea lor. Pe 8 noiembrie, de ziua Arhanghelilor, nu se lucrează, iar cei care nu se supun acestei interdicţii vor avea parte de multe rele.

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, prăznuiți pe 8 noiembrie, reprezintă ultima mare sărbătoare înainte de Postul Crăciunului. Cultul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este foarte răspândit în România, la fel și superstițiile legate de această zi.

Românii sunt extrem de superstiţioşi, spune Parohia Satu Nou, care arată că în pravila bisericească ortodoxă se spune că „superstiţia este o credinţă de prisos (falsă), prin care Dumnezeu este defăimat”

Pe 8 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Sânta Maria Mică sau Nașterea Maicii Domnului. Se spune că la această mare zi nu se lucrează. Bărbaţii nu fac treabă în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe.

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este ultimul praznic din anul bisericesc, pentru că un nou an bisericesc începe la 1 septembrie. Această sărbătoare este asemănată cu Vinerea Patimilor, pentru că amintește de sacrificiul Sfântului Ioan pentru credință.

În fiecare an, pe 15 august, credincioșii ortodocşi şi cei catolici sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, unul dintre cele mai importante evenimente ale creștinătății. Sărbătoarea aduce cu ea o serie de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii.

Schimbarea la Faţă a Domnului este prăznuită, în fiecare an, pe 6 august, şi este cunoscută în popor sub numele de Probojenia. Este una dintre cele mai mari sărbători ale anului liturgic, un moment marcant în care Hristos şi-a arătat slava înainte de Înviere.

Denumirea de solstiţiu provine din limba latină şi înseamnă „soarele oprit“, iar evenimentul care are loc în fiecare an a născut numeroase superstiţii. În emisfera nordică, solstițiul de vară are loc pe 21 iunie, la sud de ecuator, acesta are loc în decembrie.

Duminica Rusaliilor este considerată a fi punctul culminant în care se dezlănțuiau cu o deosebită forță duhurile nemulțumite, spune cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu, care explică tradițiile și superstițiile acestei zile.

Superstițiile spun că nu este bine să oferi un ceas cadou. Un cuplu căsătorit sau doar îndrăgostiți vor fi amenințați de o ceartă sau chiar cu sfârșitul relației, în momentul în care limbile ceasului se opresc.

Sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși. La 40 de zile de la Paște se celebrează ridicarea la ceruri a Mântuitorului Iisus Hristos de pe Muntele Măslinilor. În această zi oamenii se salută unul pe celălalt cu „Hristos s-a înălţat!” şi „Adevărat S-a înălţat!”.

Creștinii ortodocși intră, astăzi, în Săptămâna Luminată, când totul stă sub semnul Învierii Mântuitorului. În Lunea Albă, așa cum este numită prima zi de luni după Paşte, sunt respectate cu sfințenie mai multe tradiții.

Două alimente sunt total interzise de tradiţie în Joia Mare, chiar şi pentru cei care nu ţin postul efectiv: oţetul şi urzicile. De asemenea, femeile nu trebuie să spele rufe. Astăzi gospodinele vopsesc ouăle, urmând ca în Sâmbata Mare să coacă pasca şi cozonacul.

Creștinii ortodocși intră luni, 10 aprilie în Săptămâna Mare, ultima din Postul Paştelui în care, la biserici, se fac slujbe numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ. Mulți credincioși se întreabă care sunt zilele în care se spală în această perioadă.

Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim are loc în duminica dinaintea Învierii Domnului (a Sfintelor Paşti), și este cunoscută şi sub numele de Duminica Floriilor sau Duminica Stâlpărilor. Duminica Floriilor este primul praznic cu dată schimbătoare din anul bisericesc.

În duminica dinaintea Paştelui, în acest an pe 9 aprilie, Ortodoxia serbează Floriile, ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, călare pe un mânz de asin, iar oamenii l-au întâmpinat cu ramuri de finic (curmal) în mâini.

Ziua de 1 Martie marchează, în calendarul popular, nu doar Mărțișorul, ci și Intrarea în zilele Babei (Babelor), pline de superstiții. Baba Dochia e prima pomenită.

Mai în glumă, mai în serios, zeci de milioane de pământeni asociază în mare măsură numărul 13 cu ghinionul și se fereasc „ca dracu de tămâie” de orice are legătură cu ea.

La 40 de zile de la Crăciun, creștinii ortodocși prăznuiesc Întâmpinarea Domnului. În popor, sărbătoarea este cunoscută sub denumirea de Stretenia. Astăzi este cinstit momentul aducerii pruncului Iisus la Templul din Ierusalim.

Pe 16 ianuarie, în calendarul popular sunt marcate, printre altele, Sf. Petru de Iarnă (cel Șchiop), Fulgerătoarele, Ciuia găinilor și Miezul iernii. Mai multe superstiții și obiceiuri sunt legate de această zi.

Pe 5 ianuarie, ortodocşii se pregătesc pentru sărbătoarea Bobotezei când au loc slujbe speciale de sfinţire a apelor. Ajunul Bobotezei este prima zi de post din Noul An, după 11 zile în care s-au consumat preparate pe bază de carne.

Trecerea într-un nou an este însoţită la români de ritualuri care cuprind obiceiuri, tradiţii ori datini din vechime, a căror semnificație străveche este tocmai aceasta: invocarea unui timp al înnoirii și al refacerii.

Pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Apostol, întâiul mucenic şi arhidiacon Ştefan. Câteva obiceiuri și superstiții sunt legate de această zi.

De Ajun nu se dă nimic din casă şi nici nu se împrumută, pentru că se crede că cel ce dă acum, dă afară din casă tot norocul. Cu o zi înainte de Crăciun, pe 24 decembrie, credincioșii sărbătoresc Ajunul.

În lumea satului, vechile credințe populare erau ghidaje certe pentru viața de zi cu zi. Superstițiile erau la fel de importante ca și religia, multe credințe fiind legate de fenomenele naturii sau de lună.

Pe 13 septembrie, cu o zi înaintea praznicului Înălțării Sfintei Cruci, potrivit tradiției populare se ține Ziua Ursului, iar de marea sărbătoare se socotește a fi Ziua Șarpelui. Fiecare are superstițiile ei.

Luni, 1 august, creştinii ortodocşi intră în postul Adormirii Maicii Domnului, care durează două săptămâni. Acesta este numit popular postul Sfintei Marii sau al Sântămăriei.

Biserica Ortodoxă Română îl sărbătoreşte în data de 20 iulie pe Sfântul Ilie Tesviteanul, cunoscut drept făcător de minuni şi aducător de ploi în perioadă de secetă. E prăznuit şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroas...

Simona Halep, (16 WTA) muneşte enorm pentru a se menţine în formă şi respectă cu stricteţe câteva superstiţii atunci când particiă la turneu.

Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile cele rele. Uneori Sânzienele sunt supranumite si Drăgaicele, manifestându-se, potrivit superstiţie...

Creştinii ortodocşi celebrează, a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, Lunea Rusaliilor. În acest an, pe 13 iunie, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Sfântul Duh.

Pogorârea Sfântului Duh este o sărbătoare creştină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paşte. De Rusalii, în acest an pe 12 iunie, este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.

Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc pe 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama să, Elena, cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului.

Vinerea Mare este cea mai importantă zi a creştinătăţii, este ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce. Din această cauză, de această zi sunt legate o serie de restricţii, tradiţii şi ritualuri.

Joia Mare din Săptămâna Patimilor este foarte însemnată. Se mai numeşte Joia Neagră sau Joimăriţă. Femeile vopsesc ouă iar cine doarme în această zi e considerat leneş. Tot acum, se face borş care ţine tot anul, nu se mai mânâncă urzici, se fac focur...

Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici are loc în fiecare an în data de 9 martie. Cu această ocazie, gospodinele pregătesc delicioşii mucenici, fie din aluat dulce, fie zemoşi, aromaţi cu miere şi scorţişoară. În schimb, bărbaţii trebuie să bea 40 de p...