Tradiții și superstiții de Adormirea Maicii Domnului. Semnificația sărbătorii de pe 15 august

„Adormirea Maicii Domnului” sau Sfânta Maria Mare este una dintre cele mai importante sărbători creștine. Sărbătorită pe 15 august ea marchează trecerea Maicii Domnului la cele veșnice și ridicarea ei la cer. Nu în ultimul rând acest moment este încărcat de tradiții și superstiții.  

Adormirea Maicii Domnului FOTO Ziarul Lumina

Pe data de 15 august, creștinii ortodocși, dar și catolici, o prăznuiesc „Adormirea Maicii Domnului”, una dintre cele mai importante sărbători religioase creștine de peste an. Pentru creștinii ortodocși români, această sărbătoare este cunoscută mai degrabă drept „Sfânta Marie Mare” și este încărcată de o simbolistică aparte. De „Sfânta Măria Mare” sunt mai multe tradiții și superstiții care, puse în practică, garantează liniștea și bunăstarea toamnei, dar și a începutului de iarnă. În plus, semnificația sa spirituală se reflectă și în viața de zi cu zi a țăranului român, marcând sfârșitul sezonului cald și trecerea către calendarul agricol și ocupațional de toamnă.

Ce semnificație are ziua de Sfânta Maria Mare

În primul rând, Sfânta Maria Mare are o semnificație profund religioasă, cu implicații teologice aparte. Practic, în calendar este trecută ca „Adormirea Maicii Domnului”, având ca semnificație sfârșitul vieții pământești a Maicii Domnului și mutarea ei la Fiul său, Iisus Hristos. Propriu-zis, este o mutare la cer a Fecioarei Maria, trup și suflet. Din punct de vedere teologic, pe 15 august este prăznuit un triplu eveniment: moartea, înmormântarea și mutarea la cer a Maicii Domnului.

Totul începe cu o revelație. Dumnezeu i-a descoperit Maicii Domnului, printr-un înger, faptul că a sosit momentul să treacă la cele veșnice. Fecioara Maria, după această revelație, a urcat pe Muntele Măslinilor, s-a rugat și a dat de pomană săracilor, cerând tuturor iertare. După ce i-a binecuvântat, și-a dat sufletul, în mijlocul Apostolilor, în mâinile Fiului său, Iisus Hristos. Duhul Sfânt a revelat Apostolilor faptul că trebuie să înmormânteze trupul Maicii Domnului la Ierusalim. După trei zile, asemenea lui Iisus Hristos, Fecioara Maria a fost urcată la cer, trup și suflet, prin mijlocirea Fiului său.

„Și s-a făcut atunci tunet mare și au venit de la marginile lumii, ca pe niște nori, toți Apostolii lui Hristos la casa Maicii Domnului, din Ierusalim. Și, începând Petru cântarea cea de îngropare, Apostolii au ridicat patul și au însoțit la mormânt trupul cel primitor de Dumnezeu. Și, sosind în satul Ghetsimani și așezând în mormânt trupul Maicii Domnului, Apostolii au zăbovit acolo încă trei zile, așteptându-l pe Sfântul Apostol Toma, care, din rânduială dumnezeiască, lipsea. Și, sosind, Sfântul Apostol Toma s-a întristat, fiindcă nu se învrednicise a mai vedea chipul Maicii Domnului, ca și ceilalți Apostoli. Deci, cu hotărâre de obște, s-a deschis mormântul pentru el. Și, dacă s-a deschis, s-au minunat, că au aflat mormântul fără sfântul ei trup, fiind numai giulgiul lăsat, ca mângâiere și mărturie neîndoielnică a mutării Născătoarei de Dumnezeu la ceruri cu trupul”, se arată în Sinaxarul închinat praznicului Sfintei Maria.

Toate aceste momente au fost însoțite de o serie de minuni. Din punct de vedere bisericesc, cultul Maicii Domnului începe să se răspândească începând cu secolul al V-lea d.Hr. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se pare că este cea mai veche formă oficială bisericească de prăznuire a Fecioarei Maria. Data a fost aleasă de împăratul Imperiului Roman de Răsărit (cunoscut în istorie ca Imperiul Bizantin), Mauriciu (582–603 d.Hr.). Acesta a rezidit Biserica din Ghetsimani, i-a pus hramul Adormirea Maicii Domnului și a fixat data de 15 august ca zi de prăznuire. Ulterior, data a fost preluată și de Biserica din Apus.

Tradiții și superstiții de Adormirea Maicii Domnului

Pe lângă semnificația teologică, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a fost încărcată, de-a lungul timpului, de țăranul român, de tot felul de elemente păgâne sau izvorâte din viața sa de zi cu zi. Așa se face că pe 15 august se practică o mulțime de tradiții și ritualuri.

De exemplu, de Sfânta Mărie Mare, le este interzis fetelor să-și taie părul și să-l arunce. De asemenea, este periculos scăldatul în ape curgătoare pe 15 august, spune o altă superstiție. La rândul lor, bărbații nu au voie să doarmă de Sfânta Mărie pe prispa casei și, totodată, trebuie să-și schimbe acoperământul capului. Mai precis, trec de la pălărie la căciulă, semn al schimbării anotimpurilor. Cei care nu făceau acest lucru erau luați în râs și considerați săraci, fără căpătâi.

Pentru românul tradițional, toamna începea după 15 august, fiind semnul clar că trebuie să se schimbe timpul. În unele zone, acum începe coborâtul oilor de la munte sau se pregătesc schimbările pentru toamnă.

Pentru fetele bune de măritat, Adormirea Maicii Domnului are o semnificație aparte. Acum își caută ursitul și, pentru a avea succes, trebuie să țină toată ziua în sân un fir de năpraznic și să se roage la icoana Maicii Domnului doar cu o candelă aprinsă.

Gospodarii, spune altă superstiție, nu trebuie să aprindă focul cu două zile înainte, de Sfânta Mărie Mare, pentru ca să nu se îmbolnăvească și să nu-și prăpădească animalele. Nici mersul înapoi nu este bun, zice o altă tradiție.

În orice caz, este o zi în care creștinii ortodocși se duc la biserică și se roagă Maicii Domnului, una dintre cele mai respectate și venerate în rândul sfinților, cel puțin în cazul poporului român.

În această zi de sărbătoare, femeile duc la biserică fructe de toamnă (struguri, prune) pentru a fi sfințite și împărțite. Totodată, cu această ocazie are loc pomenirea morților și se dau de pomană, la biserică, fructe și colivă.

Important este și faptul că pe 15 august este și Ziua Marinei. Și asta fiindcă Maica Domnului este și ocrotitoarea marinarilor. De obicei, pe 15 august se organizează festivități navale în porturile de la Marea Neagră.

Pentru mulți credincioși români, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este un bun prilej de plecare în pelerinaj. Mai ales fiindcă mănăstiri precum Nicula, Rohia sau Putna își sărbătoresc hramul.

Cui îi spunem „La mulți ani” de Sfânta Maria

Pe 15 august, mulți români își sărbătoresc ziua onomastică. Și nu este vorba doar despre femeile pe care le cheamă Maria sau Măriuca. Sunt o mulțime de nume derivate din Maria. De exemplu, Mariana, Marin, Mia, Maricica, Marina, Marilena, Mărioara, Măriuța, Mara, Marusia, Ana-Maria, Marinel, Marian.

Este acceptat chiar și numele Mioara, care, în mod normal, vine de la „mioară”, adică oiță tânără. Având însă conotații de blândețe, puritate și naturalețe, fiind folosit și ca hipocoristic (diminutiv) tradițional pentru prenumele Maria, este, de asemenea, inclus ca zi onomastică pe 15 august.

Numele Marius, însă, nu este un derivat de la Maria, ci reprezintă un nume păgân, venind de la zeul Marte, divinitatea războiului la romani.

Ce sărbătorim pe 8 septembrie

La mai puțin de o lună de la prăznuirea Adormirii Maicii Domnului, mai avem o sărbătoare dedicată Maicii Domnului. Ei bine, cea de pe 8 septembrie are o cu totul altă semnificație. Dacă cea de pe 15 august prăznuiește trecerea la cele veșnice, înmormântarea și urcarea la cer, cea de pe 8 septembrie marchează Nașterea Maicii Domnului.