Premieră în Moldova. Modul neașteptat în care fermierii și-au adaptat culturile după schimbările climatice: „Randamentul este semnificativ”

În contextul schimbărilor climatice, fermierii români își îndreaptă atenția către culturi alternative, cum ar fi năutul.

Fermierii caută soluții la plantele tradiționale Arhivă Adevărul

Unul dintre pionierii acestei culturi este fermierul Emil Enache din județul Vaslui, care a îmbrățișat cu succes această alternativă agricolă.

"Năutul este o cultură relativ simplă. La o pregătire minimă a solului, se plantează cu semințele de precizie, iar randamentul este semnificativ, fiind înregistrată o producție medie de 2.500 de kilograme pe hectar", explică fermierul pentru Vremea Nouă.

Cu un preț de piață competitiv, boabele de năut se comercializează la aproximativ 800 de euro pe tonă, asigurând un profit estimat de 1.000 de euro pe hectar pentru fermieri, după ce sunt luate în calcul toate cheltuielile.

În plus față de aspectul economic, năutul are și beneficii ecologice, fiind o sursă de fixare a azotului în sol și rivalizând cu alte plante cultivate pentru subvenții, cum ar fi soia, mazărea sau linte.

Cu toate acestea, există și provocări în ceea ce privește combaterea buruienilor și protejarea culturii împotriva bolilor și dăunătorilor. Emil Enache explică că cercetările institutelor agricole românești au început să ofere soluții și rezultate promițătoare în acest sens.

Într-o perioadă în care schimbările climatice afectează tot mai mult agricultura tradițională, adoptarea culturilor alternative precum năutul și sorgul devine o necesitate pentru asigurarea viabilității sectorului agricol în România.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în acest an se estimează că vor fi cultivate în România aproximativ 4.000 de hectare de năut.