Va mai curge ceva apă pe Bega până se va naviga din Timişoara în Serbia. 600.000 de euro pentru construcţia punctului de frontieră VIDEO FOTO
0
Deşi au început demersurile încă din august 2017, când s-a semnat contractul pentru studiul de fezabilitate pentru realizarea punctului de trecere a friontierei de pe Bega, proiectul a rămas mult timp în zona birocratică.
Unul dintre cele mai aşteptate proiecte transfrontaliere dintre România şi Serbia, repararea infrastructurii de navigaţie pe canalul Bega între cele două ţări, s-a încheiat în mod oficial. Obiectivul principal din partrea română a fost refacarea completă a nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Român.
GALERIE FOTO
Cealaltă jumătate a proiectului european aparţine sârbilor din provincia autonomă Voivodina. Vecinii aveau de reparat cele două ecluze, de la Srbski Itebej şi Klek, dar să construiască şi pista de biciclete de 45 de kilometri, de pe malurile Begăi, care să se unească cu pista de biciclete de pe partea românească, dată în folosinţă de mai bine de şapte ani. Valoarea totală a proiectului a depăşit 14 milioane de euro.
Lucrările de la baraj s-au încheiat la sfârşitul anului 2021, când constructorul a predat obiectivul celor de la Apele Banat. Săpîămâna trecută, autorităţile au organizat ieşire pe apă pentru oficialităţile de la noi şi invitaţii din Serbia.
Oaspeţii s-au îmbarcat la Timişoara în două vaporeto de la STPT şi au trecut prin nodul hidrotehnic. Şi cam atât, deocamdată. Va mai curge ceva apă pe Bega până ce se va putea naviga până în Serbia. Şi asta pentru că autorităţile n-au fost în stare până acum să realizeze punctul de frontieră dintre România şi Serbia.
Deşi au început demersurile încă din august 2017, când s-a semnat contractul pentru studiul de fezabilitate pentru realizarea punctului de trecere a friontierei, proiectul a rămas mult timp în zona birocratică, a fost nevoie de discuţii între guvernele celor două ţări.
600.000 de euro pentru punctul de trecere a frontierei
Într-un final, cele două ţări s-au înţeles pentru deschiderea frontierei pe apă şi pentru pista de biciclete, dar mai trebuie construită infrastructura între cele două ţări.
“Lucrările pe Bega sunt realizare, singura oprelişte este punctul de trece a frontierei. Avem deja semnat un memorandum cu partea sârbă. Consiulul Judeţean a alocat banii în bugetul de anul acesta pentru execuţia a ceea ce ţine de partea românească a punctului de trecere a frontierei. Partea sârbă trebuie să facă în glindă aceaşi chestiune. Construcţia pe care noi o vom finanţa din bugetul CJT se ridică la aproape 600.000 de euro, o contribuţie importantă. Sperăm să fie gata până la finele anului viitor. Sperăm ca şi cei de pe partea sârbă să se mişte la fel de rapid şi să avem operaţional întreaga investiţie până la finele anului 2023, cu atât mai mult cu cât ne dorim ca pe parcursul anului în care Timişoara va deţine titlul de Capitală Europeană a Culturii să dăm turiştilor şi această facilitate de transport pe malul Begăi, să unim Timişoara şi Novi Sad şi pe calea apei”, a declarat Alin Nica, preşedintele CJ Timiş.
CJ Timiş vrea să cumpere ambarcaţiuni pentru turism pe Bega
Aşadar, infrastructura de navigaţie poate fi utilizată de proprietarii de vapoare doar până la graniţă. Consiliul Judeţean Timiş caută acum soluţii pentru a achiziţiona ambarcaţiuni turistice.
“Putem să facem curse spre Sânmihai Român, dar nu avem ambarcaţiunile necesare. Trebuie să mai facem achiziţii. Urmează alte investiţi, baza deja există, putem să contruim. Avem şi alte idei pentru a da şi alte valenţe acestei investiţii proaspăt realizate. Dorim să facem un traseu între Timişoara şi Zrenjanin pe calea apei, pentru asta trebuie să achiziţionăm noi mijloace de transport naval. Dar şi să mergem chiar mai departe, să găsim o formă nouă de introducere a acestui canal Bega într-un circuit transeuropean. Poate facem anumite curse pe Dunăre sau până în Viena şi în capitalele europene. Să legăm Timişoara pe calea apei cu aceste mari oraşe”, a mai explicat Alin Nica.
Ecluzarea de la Sânmihaiu Român durează 20 de minute
Proprietarii de vapoate nu pot încă trece uşor prin ecluza de la Sânmihaiu Român. Apele Banat se gândesc să facă un program, deocamdată valabil în week-end-uri.
„Nu a fost uşor să putem face acest proiect. Vă spun sincer, nu a fost dorit de toată lumea, nu toţi voiau să se realizeze navigaţia în Banat. S-a reuşit până la urmă să se facă acest proiect extraordinar. Este cel mai frumos obiectiv din judeţul Timiş. Să sperăm că se va termina punctul de trecere a frontierei până la finalul anului viitor. Acesta a fost <Cuiul lui Pepelea> în ultimele discuţii. Se va stabili un program cu Regia de Navigaţie, preconizăm ca acest program de a merge până la graniţă să se facă deocamdată în week-end. Să nu ţinem angajaţi degeaba, care să stea şi să aştepte că vine cineva cu bărcuţa. Proprietarii de bărci vor trebui ei să-şi stabilească programul după noi. Ecluzarea e o manevră destul de delicată, nu e aşa simplu. Când manevrele se făceau manual, acum peste 60 de ani, trecea între două ore şi paru ore. Trebuia să fie două echipe ca să poată învârti şi să deschidă porţile. Acum se face în 20 de minute”, a spus Titu Bojin, director tehnic la Apele Banat, omul care a demarat de fapt proiectul atunci când era la conducerea regiei.
Între Sânmihaiu Român şi frontiera cu Serbia mai este un nod hidrotehnic pe Bega, la Sânmartinu Maghiar. Acesta nu a intrat în proiectul transfrontalier, ci a fost reparat pe banii celor de la Apele Române.
Se deschide o lume întreagă pe apă
Calea navigabilă a Begăi între Timişoara-Klek (Serbia) este de 114 kilometri, din care 44 pe teritoriul românesc şi 70 de kilometri pe teritoriul sârbesc.
Odată cu reabilitarea ecluzelor, se va putea naviga pe Bega de la Timişoara până dincolo de Zrenjanin, mai excat până în localitatea Titel. Aici se află confluenţa Begăi cu Tisa şi Dunăre.
Navigând în sus, pe Tisa, se poate ajunge, prin Novi Becej-Becej (Serbia) la Szeged (Ungaria), având în vedere că există un punct oficial de trecere a frontierei între cele două ţări.
În jos, Tisa se revarsă în Dunăre. Există două căi: de la Titel se poate merge pe canalul Dunăre-Tisa-Dunăre, spre Banatska Palanka – Baziaş (iar de aici se poate naviga până la Marea Neagră); pe de altă parte, pe Dunăre se poate ajunge direct la Belgrad, iar de acolo spre Novi Sad, Budapesta, Bratislava sau Viena. Nu e puţin lucru că de pe Dunăre se poate ajunge la Marea Nordului, prin Rotterdam.
Vă mai recomandăm să citiţi:
FOTO Ecluza istorică construită de administraţia austro-ungară, modernizată şi repusă în funcţiune
Cum se va lega Timişoara de Dunăre. „Se va putea ajunge cu vaporul la Belgrad, Budapesta sau Viena“
Se încarcă comentariile...
