Picnic în loc de festivitate pe 8 septembrie: „Intrăm la ore cu sufletul făcut țăndări”. Cum începe noul an școlar
0Conducerea unui liceu din Timișoara a anunțat că înlocuiește festivitatea de deschidere a anului școlar cu un picnic în curtea școlii, la care îi invită pe elevi și părinți. Din alte școli părinții au primit mesaje că nu se organizează festivități și chiar să nu-și trimită copiii la școală.
România va fi împărțită la început de an școlar de decizia profesorilor de a boicota festivitățile. Sindicatele încă adună opțiunile profesorilor din școli, din datele centralizate până joi, 4 septembrie, reieșind că cei mai mulți dascăli sunt deciși să lipsească de la tradiționala festivitate de deschidere a anului școlar 2025-2026. Mult mai puține, dar există și această opțiune, sunt școlile din care către părinți au plecat mesaje de recomandare ca elevii să nu se prezinte pe 8 septembrie la școală, o decizie care-i pune pe mulți părinți în dificultate. Mai sunt și școli, în special școli mici din mediul rural, precizează un lider de sindicat, în care festivitatea se organizează, pentru că altfel „se supără părinții, popa și primarul”.
Acolo unde se va trece peste festivitate elevii sunt așteptați direct în sălile de clasă. Le vor fi distribuite manualele, își vor cunoaște, acolo unde este cazul, colegii de clasă, sau se vor bucura de revedere după vacanță.
Mulți părinți îi susțin pe profesori în demersul lor de a-i sancționa pe politicieni neprimindu-i la școală într-un moment pe care rareori oficialitățile îl ratau pentru a-și face campanie.
Zeno Sustac, reprezentantul Asociației pentru Depolitizarea Educației și inițiator al grupului cu peste 24.000 membri Părinții Elevilor din România, a venit de altfel, încă din urmă cu aproximativ două săptămâni, cu propunerea ca și părinții să boicoteze aceste festivități.
„Toate aceste lucruri trebuie combătute”
Protestele anunțate de profesori sunt necesare, crede Sustac, însă „într-o formă în care nu lezează interesele elevilor”. Înțelegerea părinților se sfârșește atunci când vine vorba de continuarea protestului profesorilor, începând din 9 septembrie 2025, sub forma „diminuării activităților”.
Părinții nu mai sunt de acord ca profesorii să vină în fața elevilor și doar să predea titlul lecției, în restul orei desfășurând doar supraveghere. „Este absolut inacceptabil din punct de vedere al elevilor și din punct de vedere al părinților. Nu duci copilul la școală ca să nu facă nimic. În cazul ăsta nu are sens să-l duci. Și mai mult decât atât, deranjează abordarea. Dacă copilul nu-i prezent, se pun absențe, dar nu se predă materia în semn de protest. Genul acesta de abordări contondente pentru elevi trebuie să înceteze. Profesorii cer sprijin din partea părinților. L-au primit, îl primesc, îl vor primi, nu aici este problema, dar îl primesc atâta timp cât au o atitudine corectă față de părinții din România. Nu se face așa ceva”, a declarat Sustac, pentru „Adevărul”.
Altfel, adaugă Sustac, măsurile adoptate în această vară, care au dus la comasare de școli, la aglomerarea claselor, la mărirea normei didactice de predare și la mărirea numărului de clase de învățământ simultan sunt de condamnat, pentru că nu contribuie, în niciun caz, la creșterea calității învățământului.
„Norme mai mari și clase aglomerate înseamnă scăderea calității actului educațional. Toate aceste lucruri trebuie combătute. Atitudinea este necesară și sănătoasă, dar nu într-o modalitate aiurită și oarecum neprietenoasă pentru beneficiarii sistemului de învățământ. Susținerea profesorilor este necesară, atâta timp cât nu se încalcă bunele interese ale elevilor. Și vorbim despre elevi care au examene, Evaluare Națională, BAC, care nu-și permit să piardă zile, săptămâni și ore prin diverse modalități de protest total nepotrivite. Numai că, din discuțiile pe care le-am avut, masa mare, largă, a profesorilor nu îmbrățișează astfel de abordare. Am discutat cu foarte mulți profesori și directori care vedeau modul acesta de protest anunțat cu surle și trâmbițe ca fiind exotic, ca fiind atipic. Mulți profesori cu care am vorbit ne-au spus - nu fac așa ceva pentru că mă gândesc la copii. Ok, am probleme din punct de vedere al desfășurării activității, îmi sunt îngreunate și complicate o mulțime de lucruri, dar eu mă gândesc la copiii mei”, a mai spus Sustac.
„Să punem o pătură pe iarbă, să aducem și un pachețel, o chitară”
O invitație cu totul inedită a venit, pentru prima zi de școală, de la Liceul de Arte din Timișoara.
„Dragi membri ai comunității noastre școlare,
Începem un nou an școlar cu emoție și bucurie, dar și cu o schimbare importantă: anul acesta nu vom avea o festivitate tradițională de deschidere a anului școlar. Este modalitatea întregului corp profesoral al Liceului de Arte Plastice Timișoara de a-și exprima opoziția față de măsurile care au bulversat întreg sistemul de educație românesc și față de posibila apariție a oricărui politician la ceremonie.
Credem cu tărie că școala este, în primul rând, despre copii, despre cadre didactice și despre părinți. Vă așteptăm luni, 8 septembrie, la ora 9.30, să petrecem împreună o zi a bucuriei de a ne regăsi la școală.
După o scurtă urare de bun venit în noul an școlar a doamnei director, elevii și părinții claselor a V-a și a IX-a vor fi preluați de doamnele diriginte și conduși în sălile de clasă, după care vor vizita toată școala.
În acest timp, tuturor celorlalți, copii și părinți deopotrivă, vă propunem să ne întâlnim la un picnic în parcul școlii. Sigur, sunt bineveniți să participe la picnic și cei de la clasele de început, după ce se vor familiariza cu școala.
Haideți să punem o pătură pe iarbă, să aducem și un pachețel, poate o mână de fructe în ghiozdan, o chitară, o minge de volei și să (re)găsim bucuria autentică de a fi împreună, de a ne povesti întâmplările magice ale vacanței și să ne facem planuri de viitor!
Se anunță vreme frumoasă.
P.S. Vă rugăm să dați vestea mai departe, să ajungă la întreaga comunitate de la Arte”, este anunțul școlii.
Directoarea liceului, Nadia Baloteanu, spune că la „Arte” nu este nicidecum o premieră faptul că nu sunt invitați politicieni sau orice alt tip de oficialități.
„De obicei, la festivitatea noastră de început avem un singur invitat, de regulă un profesor universitar, fie de la Facultatea de Arte și Design, fie de la Facultatea de Arhitectură, două instituții cu care noi avem niște colaborări firești, pentru că mulți dintre elevii noștri devin studenți a uneia dintre cele două facultăți. Se făcea, evident, o urare de bun venit tuturor copiilor, erau prezentați diriginții claselor de început, a V-a, a IX-a, care erau primiți cu aplauze și urale de toți ceilalți, duși în școală de diriginții lor toți copiii și cam asta era tot. Nu ne plac festivismele astea, așa, de paradă. Și pentru noi nu este o premieră faptul că nu invităm politicieni sau știu eu ce alt tip de oficialități. Însă, după ce era prezentată școala copiilor care veneau prima oară la noi, pe terenul de sport de obicei, colegii de educație fizică și sport, cei de muzică și cu toți ceilalți implicați, organizau tot felul de activități sportive non-formale și de socializare”, a precizat dir. Baloteanu.
În acest an nu se va mai organiza careul și va lipsi invitatul, însă aleile generoase și parcul din fața liceului vor fi exploatate pentru a crea un moment memorabil pentru elevi, părinți și profesori. Părinții elevilor de la Arte sunt oricum foarte apropiați de școală, adaugă Nadia Baloteanu. „Trebuie să fii foarte curajos și să-ți iubești foarte mult copilul să accepți că copilul tău vrea să devine artist, sau arhitect, sau designer, sau, știu eu, creator de modă. Și atunci, pentru că sunt niște oameni foarte echilibrați și cu mare dragoste pentru copiii dumnealor, și care îi susțin în a-și urma visurile, sunt și foarte aproape de școală”, a mai spus directoarea.
Greu de precizat, în schimb, ce se va întâmpla din 9 septembrie. Încă se așteaptă ca liderii de sindicat să comunice care le este decizia, pentru a li se transmite părinților exact ce urmează să se întâmple.
„În ultimii foarte mulți ani sistemul a fost finanțat și a funcționat pentru că noi și părinții am făcut asta”
Când vine vorba de măsurile adoptate în vară, care au generat nemulțumirea profesorilor, Nadia Baloteanu este categorică. „Eu, ca director, nu am voie să fac grevă. Dar ca profesor, ca om, ca mama unui copil care bine că a terminat sistemul preuniversitar înainte de a veni nenorocirea asta, sunt foarte revoltată și pe bună dreptate. Și nu numai revoltată, ci și plină de amărăciune, dacă vreți. Am 34 de ani de învățământ și credeți-mă că nu pentru salariul ăla uriaș - ghilimelele le-ați sesizat dumneavoastră - am ales să fac asta, ci pentru că eu chiar cred în puterea educației și în ceea ce fac eu și în ceea ce facem noi profesorii, cadrele didactice în general, în școli. Dacă vreți o opinie pur personală, independentă de orice, de lege, de orice, sistemul de educație este crunt subfinanțat dintotdeauna, dar în ultimii foarte mulți ani el a fost finanțat și a funcționat pentru că noi și părinții am făcut asta. Cum? Părinții au înțeles uneori că în buget nu au fost prevăzut bani de nu știu care și au venit și le-au cumpărat copiilor. (...) Și profesorii plătesc, în primul rând, un preț emoțional foarte mare. Iar vara aceasta a distrus total psihicul colegilor. Vă spun, mă uit în jur și sunt dărâmați. Toată lumea e mohorâtă, toată lumea e necăjită, toți spun același lucru. Muncesc de atât de mult timp pe laptopul meu, pe telefonul meu, pe curentul plătit de mine și internetul plătit de mine, pe hârtia pe care mi-o cumpăr eu. Lucrurile pe care ar trebui să le asigure statul român. Școala a fost finanțată aproape în exclusivitate de părinți și profesori, cei din urmă donându-și mai mult decât priceperea și timpul personal în detrimentul familiilor”, a spus Baloteanu, pentru „Adevărul”.
Din acest an școlar, directoarea Liceului de Arte din Timișoara va avea, grație măsurilor noi, 12 ore obligatorii de predare, într-o altă unitate școlară, timp în care va lipsi din școala pe care o conduce.
Încărcarea normei de predare nu vine cu mai puțină birocrație, din contră, înseamnă că va sta și mai mult în școală.
„Probabil că voi fi unul dintre directorii sancționați în acest an școlar, pentru că am decis că voi filtra toate adresele pe care le primesc și mă voi ocupa preponderent de cele care înseamnă educație. Pentru că noi suntem atât de cocoșați sub toată această birocrație că toată lumea se întreabă de ce nu mai dăm randament la clasă. Păi cum să mai dăm randament la clasă când eu plec poate și la 12 noaptea din școală? Sau și dacă am plecat acasă, am plecat cu laptopul de serviciu și am răspuns la nenumăratele inepții care ni se solicită, de la diverse ministere. (...) Nu e treaba noastră. Treaba noastră este să fim liniștiți, să avem predictibilitate în sistem și coerență legislativă, să fie liniște să ne putem pregăti lecțiile și să putem intra a doua zi senini la copii. Or în anul ăsta școlar eu chiar cred că întreg corpul profesoral al României intră cu sufletul făcut țăndări la ore”, a mai spus Baloteanu.
La Liceul de Arte Plastice s-au pierdut șapte norme în urma reformei din Educație. „Chiar anunțam astăzi într-o ședință de Consiliu de Administrație reprezentanții părinților că acei colegi profesori tineri, suplinitori pe care îi îndrăgeau atât de mult copiii, pentru că au atuul vârstei, sunt mai aproape de vârsta lor și le sunt foarte dragi copiilor, nu o să mai fie colegii noștri în acest an școlar. Pentru că pentru ei n-au mai fost ore”, a dezvăluit Nadia Baloteanu doar câteva crâmpeie din cele petrecute în doar o lună de vacanță care a bulversat sistemul de educație.
La acest liceu sunt aproape șapte norme pierdute, însă la nivelul întregii țări aproximativ 15.000 de suplinitori au rămas fără pâine sau s-au făcut pentru ei diverse artificii. O colegă care a obținut nota 10 la Titularizare, acel 10 atât de rar, fiind județe în care niciun candidat nu a reușit performanța, va preda în cinci școli și este printre fericiții care rămân la catedră.
În mediul rural situația este cu mult mai grea, comparabilă, a apreciat Nadia Baloteanu, cu situația din urmă cu 34 de ani, când a fost repartizată, ca proaspăt absolvent de liceu pedagogic, la catedră într-un sat, pentru a le preda elevilor în regim simultan. În acea școală erau o educatoare care avea și grupă mică, și grupă mijlocie, și grupă mare și trei profesori care predau toate celelalte discipline, alături de învățătoarea proaspăt repartizată.
A fost numită director pentru că era singurul cadru didactic calificat. „Nu știam ce trebuie să fac. Eu știam să-mi fac meseria de învățător, pentru că am făcut școală pedagogică. Dar mai mult de atât, nu înțelegeam ce voiau oamenii aceia de la mine. (...) M-am dus plângând la Inspectorat și am zis că eu nu pot să fiu director, pentru că eu nu știu ce trebuie să fac. Eu cred că ce se întâmplă acum în rural este atât de aproape de ce am trăit eu atunci cum nici nu vă puteți imagina”, a mai spus Baloteanu.
„Nu o să mai vină nimeni la umilință, la plata cu ora mai puțin decât un zilier”
Cu toate neajunsurile, sistemul este în picioare pentru că profesorii încă își mai fac datoria cu dragoste, apreciază Nadia Baloteanu. Își structurează lecția așa cum simt ei că este potrivită copiilor și fac în așa fel încât la final fiecare copil să fi înțeles ceva, să plece măcar punându-și o întrebare. „Până la urmă, scopul învățării, al educației, ăsta este, progresul fiecărui copil. Nu este performanța, cum prost titrează presa, părinții și toată lumea. Performanța este pentru un număr limitat de indivizi dintr-o societate care se nasc cu un IQ înalt. Scopul școlii, scopul educației, este progresul. Și întotdeauna am crezut că dacă la firul ei pui suflet și tot ceea ce ai învățat și știi tu mai bine, nu are importanță cine-i ministru, ce a zis el. Și cred eu că de asta, de fapt, nu sunt lacăte pe porțile școlilor, pentru că în sistemul ăsta încă mai sunt astfel de oameni. Numai că, am o știre pentru dumneavoastră: generația mea este cea mai numeroasă din sistem. Suntem aproximativ 70-75%. Când noi ne vom pensiona, atunci cred că se vor pune lacăte. Pentru că tinerii începuseră să vină spre sistem după ce au crescut un pic cu salariile și nu mai erau chiar acolo la nivelul de vânzător în piață, începuseră să mai vină tinerii spre școală. Or acum legea asta i-a decimat, i-a exclus efectiv din sistem și nu o să mai vină nimeni la umilință, la plata cu ora mai puțin decât un zilier. Pentru că până la urmă profesia asta este despre demnitate și dacă profesorul nu simte că este tratat cu respect, cu demnitate, nici nu poate da valoarea asta mai departe copiilor decât evident în cazurile acelea rare, excepționale, în care vorbim de personalitatea umană excepțională”, a mai spus directoarea.
Se încarcă comentariile...
